Brâncuşi are susţinătorii lui şi la ţară. News.ro a întrebat ţărani din Teleorman şi Giurgiu, ca să surprindă, într-o oarecare măsură, impactul campaniei de strângere de fonduri pentru achiziţionarea operei ”Cuminţenia Pământului”. Am găsit câteva păreri aruncate în fugă, curiozitate fără pic de iniţiativă, condescendenţă, smerenie, dar şi indiferenţă, lipsă de informare, indignare, sărăcie în buzunare.
Seara, la islaz
În comuna Siliştea din judeţul Teleorman, ţăranii nu au o legătură specială cu Constantin Brâncuşi şi, prin asta, fără să-şi dea seama, îl lasă în paza universalităţii, unde de altfel îi este locul. Au auzit de el, dar nu ştiu de campania care a fost lansată pentru cumpărarea operei de artă ”Cuminţenia Pământului”.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Seara, în jur de ora 19.00, e timpul ca vacile să fie aduse acasă după o zi de păscut la câmp. În faţa fostului dispensar, acum în ruină, ţăranii se întâlnesc, scuipă seminţe, mai împart o prună grasă şi îşi spun ultimele bârfe locale. Floarea lui Dumitrache, finu Oli, Gica şi Mariana lui Costel şi alţi locuitori ai satului sunt nedumeriţi atunci când îi întrebi dacă au auzit de ”Cuminţenia Pământului” sau zâmbesc defensiv, crezând că vrei să le faci o glumă. Mai mult dau din umeri, dacă îi chestionezi în privinţa sumelor de bani pe care le-ar dona pentru cumpărarea ei. Se fofilează, caută justificări financiare.
Vremuri de restrişte
”Noi nu am dat bani pentru steagul de mort de la Biserică, cum să dăm pentru asta?”, spune Gica, răţoindu-se şi căutând aprobare de la ceilalţi. A reţinut că opera de artă se numeşte ”Curăţenia Pământului”. Altă nefăcută: li s-au cerut bani pentru islaz şi nu au dat nici acolo.
”Cum? Ce? Ce ne-a cerut?”, intervine foarte serios finu Oli. Nu auzise la televizor de tărăşenia cu Brâncuşi, dar că nu ştia de banii ceruţi de Primărie pentru islaz, asta l-a scos uşor din minţi şi a uitat de ”Cuminţenia Pământului”. Măcar l-am lămurit ce şi cum. E interesat de sănătatea islazului, că are vacă şi câţiva nepoţi de îngrijit.
Dacă e de bine, cu plăcere
Unii ar da bani, dar nu recunosc în această campanie un folos cuvenit, nu ştiu care este scopul. "Aş da bani, dacă e ceva de bine”, a spus nedumerită Mariana, în vârstă de 39 de ani. "Ar fi mai bine dacă ar veni cineva de la Primărie să strângă de la fiecare. Aşa, eu îţi dau ţie banii, că nu ştiu unde să mă duc”, a plusat cu sinceritate femeia.
Coana Olga (80 de ani), vecina Marianei, vine la gard şi spune sigură pe ea: "E a lui Brâncuşi. Am văzut-o la televizor, acolo, înghesuită. Am văzut ceva cu Brâncuşi e al meu, dar mai departe nu ştiu. Mamă, din puţinul meu, aş da bani, dar unde?”, întreabă ea. La bancă. "Cine se duce?”, întreabă ea, arătând picioarele care nu o mai ajută.
O responsabilitate a intelectualilor
Opera lui Constantin Brâncuşi este incontestabilă pentru unii intelectuali din judeţ, dar sunt de părere că nu este obligaţia cetăţenilor să plătească pentru o operă de artă de care oamenii nu ştiu mai nimic. "Această campanie ar fi fost oportună dacă întâi se făcea o «culturalizare» în masă, mai ales în mediul rural, şi dacă media ar fi informat pe români despre personalitatea marelui Brâncuşi şi despre opera sa. Ministerul Culturii ar fi putut să apeleze la sponsori privaţi şi la parteneri inclusiv din UE. Apropo, banii nerambursabili de la Comunitatea Europeană nu puteau fi folosiţi şi pentru achiziţionarea «Cuminţeniei»? Tonul trebuia să-l dea intelectualii români”, a spus profesorul Ştefan Marinescu.
Previzibil: "Să dea Ţiriac!"
O altfel de şuetă sătească se ţine în centrul comunei Bolintin Deal, din judeţul Giurgiu. Fără vaci, că ”nu mai merită”. Oamenii au auzit de ”Cuminţenia Pământului”, sunt mai conectaţi la realităţile de la televizor. Dar şi aici efectul campaniei este zero lei.
"Ascultă-mă puţin, tu zici bine ce zici, ai dreptate”, începe nea Ion Lăptaru. "De ce să dau eu, că sunt sărac?! Să dea Ţiriac, ăştia care au bani mulţi. Ţiriac are miliarde. Sunt miliardari în ţara asta, mii de firme cu bani. Să dea ei. De ce vine statul la omul de rând. De ce nu dă statul, că are. Uite, eu şi nevastă-mea avem 4 milioane pe lună, cum să te descurci şi cum să mai dai ceva şi pentru Brâncuşi?!”, zice nea Ion Lăptaru şi, cumva, sare la amintirile de pe vremea când era şofer pe camionul cu butelii.
Despre valoarea banilor
Nea Marinică Veterinaru intervine brusc: "Cum să ai domne 4 milioane pe lună? Păi, dacă aveai atâţia bani… Tu nici nu ştii să numeri 4 milioane. Poate 400 de lei vrei să zici”, îl corectează el, didactic, pe nea Ion. Despre Brâncuşi nu are nimic de spus. N-a auzit de campania de strângere de fonduri pentru că se uită mai mult la Etno TV, unde sunt "spectacole frumoase”. Nu ştie dacă să doneze sau nu, se mai gândeşte.
Un tânăr iese cu o bere mână dintr-un bar. Bebe, cu ocupaţie incertă, evită să dea informaţii despre el. Ştie de ”Cuminţenia Pământului”, că a văzut la televizor, dar nu a donat şi nici nu ştie să spună prin ce modalitate o poate face. E totuşi optimist şi susţine cu tărie că se vor strânge banii necesari, chiar dacă startul campaniei, în privinţa donaţiilor, e cam modest. "Dă lumea, dă”, ne linişteşte el senin.
Opera ”Cuminţenia Pământului” a fost realizată de Constantin Brâncuşi în 1907. Lucrarea a fost expusă pentru prima dată în 1910, la Bucureşti. Sculptura este clasată în categoria ”Tezaur” a Patrimoniului cultural naţional.
În luna martie, Guvernul României a înaintat proprietarilor sculpturii o ofertă de achiziţie care a fost acceptată. Din suma de 11 milioane de euro, Guvernul României va plăti 5 milioane de euro, iar pentru restul ei Ministerul Culturii a lansat o subscripţie publică naţională.
Este necesară strângerea sumei de 6 milioane de euro până pe data de 30 septembrie 2016, pentru a completa cele 5 milioane de euro alocate deja de Guvernul României. Sumele pot fi donate în conturile anunţate de Ministerul Culturii, pe site-urile brancusiealmeu.ro şi cuminteniapamantului.ro.
Lucrarea ”Cuminţenia Pământului” a lui Constantin Brâncuşi a fost mutată de la Muzeul Cotroceni la Muzeul Băncii Naţionale, pe 10 iunie, iar vizitarea ei a fost permisă începând din 15 iunie.
După data de 8 iulie, opera lui Constantin Brâncuşi, pentru achiziţionarea căreia Guvernul României a deschis o subscripţie publică, va putea fi vizitată doar pe bază de programare. De asemenea, pe 8 iulie se împlinesc trei luni de la deschiderea conturilor în care pot fi făcute donaţii pentru strângerea celor 6 milioane de euro necesari achiziţiei lucrării.
Suma strânsă până în prezent în conturile celor opt bănci implicate în campanie este de 267.595 de euro, potrivit anunţului făcut de ministerul Culturii pe 1 iulie.
Conturile sunt deschise până pe 30 septembrie.
Un număr de 22 de personalităţi - artişti, oameni de cultură şi media - deţin roluri de ambasadori ai campaniei. Între aceştia se află actorii Oana Pellea, Maia Morgenstern şi Victor Rebengiuc, cântăreaţa de muzică populară Mariana Lungu, realizatoarele de televiziune Iuliana Tudor şi Irina Păcurariu.
În situaţia în care, la data de 31 octombrie 2016, statul român nu dobândeşte dreptul de proprietate liber de orice sarcini asupra sculpturii ”Cuminţenia Pământului”, sumele colectate vor fi restituite donatorilor. În această situaţie, sumele vor fi restituite abia în 2017, Guvernul având la dispoziţie pentru elaborarea unei hotărâri în acest sens data de 31 decembrie 2016.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
