Regizorul Alexandru Solomon a protestat, joi, la Patriarhia Română, într-o manieră artistică faţă de vizita Patriarhului Kirill al Moscovei şi Întregii Rusii la Bucureşti.
Purtând la gât fotografii cu Vladimir Putin, patriarhii Kirill şi Daniel şi Liviu Dragnea, Alexandru Solomon a fost, joi după-amiază, în curtea Patriarhiei Române, unde a susţinut un act artistic: după ce şi-a tăiat palma stângă, a împărţit bani.
Jandarmii prezenţi l-au remarcat imediat şi l-au chestionat timp de mai multe ore.
„Este un act artistic. Am vrut, cu ocazia vizitei Patriarhului Kirill, să fac un dar de sânge şi de bani, în memoria victimelor tuturor poliţiilor secrete din Rusia şi din România”, a spus cineastul fiind filmat, întrerupt de jandarmi, care îi cereau în mod repetat actele de identitate.
În plus, ei i-au cerut să îşi dea jos de la gât „colierul” de imagini şi să ţină braţele pe lângă corp. „Nu îmi place să staţi aşa”, a spus unul dintre jandarmi. „Nu este normal. Mă ameninţaţi. Nu mă simt în siguranţă. Este nefiresc”. Regizorul a insistat un timp să îşi ducă mai departe actul artistic.
Alexandru Solomon a fost însoţit la o ambulanţă, pentru a-i fi bandajată mână, unde jandarmii i-au scos şiragul de fotografii de la gât.
„Sunt portrete oficiale ale patriarhilor. De ce mi le luaţi? De ce vă deranjează?”, i-a întrebat el pe jandarmi, care l-au asigurat că i le vor înapoia.
Întrebat de medicii de pe ambulanţă care a fost motivul rănii de la mână, Solomon a răspuns: „M-am tăiat intenţionat. Cu ocazia vizitei Patriarhului Kirill al Rusiei, care vine în România cu binecuvântarea preşedintelui Putin, fost coleg în KGB, am vrut să fac un dar de sânge şi de bani în memoria tuturor victimelor represiunii comuniste, fasciste din România şi din Rusia. Asta e tot”.
Într-un comentariu scris pe pagina sa de Facebook, regizorul a precizat: „Acţiunea a durat 1 minut, dar ce a urmat a durat 7 ore: jandarmi, poliţie, psihiatrie. Concluzia: tulburări de adaptare”.
Patriarhul Kirill al Moscovei şi al Întregii Rusii a ajuns joi la Bucureşti şi a adus cu el moaştele Sfântului Serafim de Sarov, care vor fi depuse la Biserica Rusă din Capitală. Patriarhul rus a spus că noi, creştinii ortodocşi care trăim în ţări diferite, trebuie să ştim că avem valori comune, astfel că există un potenţial extraordinar de cooperare şi interacţiune.
Patriarhul Kirill va fi prezent la Bucureşti până pe 28 octombrie. El va participa la manifestările religioase dedicate Sfântului Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, care au început marţi, când moaştele Sfântului Dimitrie cel Nou şi ale Sfântului Ierarh Nectarie au fost depuse la noul baldachin de pe Colina Patriarhiei. Joi seară loc procesiunea "Calea Sfinţilor", care urma să aibă loc marţi, dar a fost amânată din cauza ploii. În timpul acesteia, pe lângă icoana şi moaştele Sfântului Dimitrie cel Nou, un fragment din lemnul Sfintei Cruci, icoana şi moaştele Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina, va fi purtată şi icoana Sfântului Serafim de Sarov.
Născut pe 22 iunie 1966, la Bucureşti, regizorul şi directorul de imagine Alexandru Solomon este recunoscut pentru lungmetraje documentare ca „Marele jaf comunist” (2004),despre jaful Băncii Naţionale Române din 1959, pentru care a câştigat marele premiu la festivalul Mediawave (Ungaria), „Război pe calea undelor/ Cold Waves” (2007), un film despre Radio Europa Liberă, pe tema propagandei din timpul Războiului Rece, „Kapitalism - reţeta noastră” (2010), o revenire fictivă a dictatorului Nicolae Ceauşescu, într-o nouă societate cu obiceiuri cunoscute ale oamenilor de afaceri, şi „România: Patru patrii” (2015), cu scriitorii Mircea Cărtărescu, Gabriela Adameşteanu, Florin Lăzărescu şi Norman Manea. Din 2010, Alexandru Solomon este directorul Festivalului de Documentar şi Drepturile Omului One World România.
Cel mai recent documentar al lui Alexandru Solomon - „Ouăle lui Tarzan” - a fost lansat pe 6 octombrie în cinematografele româneşti, unde poate fi încă vizionat.
Documentarul vorbeşte despre utopii, despre primul institut de primatologie din lume, aflat la Suhum, în Abhazia, despre experimentele făcute acolo, şi este o dramă metaforică în care se împletesc destinele asemănătoare ale maimuţelor şi oamenilor.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
