Raportul Comisiei Europene pe 2020 privind statul de drept în România arată, din punct de vedere al media, că lipsa unor măsuri specifice de protecţie a independenţei editoriale şi a normelor profesionale este un motiv de îngrijorare, transparenţa privind acţionariatul pare a fi incompletă, în timp ce executarea dreptului constituţional privind accesul la informaţiile de interes public se confruntă cu obstacole, iar „versiunea naţională a GDPR” nu a inclus o protecţie adecvată pentru munca de jurnalist. În plus, în ultimii doi ani au fost raportate patru ameninţări referitoare la jurnalişti şi entităţi media din România.
Autoritatea care reglementează audiovizualul, CNA (Consiliul Naţional al Audiovizualului), este una autonomă, sub control parlamentar. Consiliul este alcătuit din 11 membri numiţi de Parlament pentru un mandat de 6 ani, în baza nominalizărilor făcute de Senat, Camera Deputaţilor, Preşedinţie şi Guvern.
Media Pluralism Monitor (MPM 2020) evaluează independenţa şi eficienţa autorităţii media cu risc scăzut, însă apreciază expertiza limitată a unora dintre membrii numiţi şi o lipsă a consensului privind normele.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Bugetul alocat de Senat pentru activităţile CNA de anul acesta a fost afectat de criza Covid-19, iar autoritatea are mai puţin personal decât necesar, mai ales în ceea ce priveşte problemele din mediul digital.
În presă, normele sunt stabilite la nivel de redacţie sau de publisher. MPM 2020 a raportat că lipsa unor măsuri specifice de protecţie a independenţei editoriale şi nomelor profesionale, fie prin legislaţie sau autoreglementare, este un motiv de îngrijorare.
Transparenţa privind acţionariatul media pare a fi incompletă, se mai arată în raportul publicat miercuri, iar publicitatea finanţată de stat, aparent, este folosită ca metodă de intervenţie a acestuia. „Există un risc ridicat privind pluralismul media. Acţionarii spun că există goluri în legislaţie în ceea ce priveşte cererea de comunicare a informaţiilor, lucru văzut ca un factor ce contribuie la lipsa transparenţei şi la o posibilă utilizare necorespunzătoare. În plus, distribuirea fondurilor de publicitate în manieră discreţionară este o unealtă folosită de autorităţile statului pentru a interveni în media, mai ales la nivel local”.
MPM 2020 a raportat şi anumite probleme legat de protecţia libertăţii de exprimare, inadvertenţe în interpretarea legii şi gravitatea sancţiunilor aplicate jurnaliştilor în acest context.
Executarea dreptului constituţional privind accesul la informaţiile de interes public se confruntă cu obstacole. Acestea apar mai ales când este vorba despre obţinerea de documente de la organisme publice. De cele mai multe ori, răspunsurile la solicitări vin târziu şi/ sau incomplete.
MPM 2020 a considerat că „versiunea naţională a GDPR” nu a inclus o protecţie adecvată pentru munca de jurnalist şi a raportat un caz în care Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, aparent, a căutat ca o entitate de presă să îşi dezvăluie sursele.
Ameninţări la adresa jurnaliştilor români au fost raportate în urma activităţii lor profesionale. În 2019 şi 2020, platforma Consiliului Europei pentru promovarea protecţiei jurnalismului şi a siguranţei jurnaliştilor a publicat patru alerte privind România: două legat de procese abuzive de defăimare, una privind o ameninţare cu moartea primită de un jurnalist de investigaţii şi una privind suspendarea emisiei unui post de televiziune.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
