Maghiarii şi minorităţile sexuale au fost ţinta predilectă a discursurilor intolerante şi instigatoare la ură în România, în 2018, potrivit raportului anual lansat marţi de organizaţia ActiveWatch. De asemenea, discursul instigator la ură de factură violentă tinde să fie utilizat mai degrabă de comunicatori activi la nivel local, nu naţional. De asemenea, au fost numeroase cazurile politicienilor care au folosit expresii ofensatoare, cel mai probabil fără să realizeze acest lucru şi există în continuare manifestări extreme ale antisemitismului.
ActiveWatch a publicat "Raportul anual cu privire la discursul intolerant şi instigator la ură în România - 2018", raport care şi-a propus să treacă în revistă principalele tendinţe în materie de hate speech şi de combatere a acestuia care s-au manifestat pe durata anului.
La evenimentul găzduit de Spaţiul Public European au participat Peter Eckstein-Kovacs, propunerea opoziţiei şi a societăţii civile pentru funcţia de Avocat al Poporului, precum şi Asztalos Csaba, preşedintele Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării şi Răsvan Popescu, membru în Consiliul Naţional al Audiovizualului.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Manifestări ale intoleranţei în spaţiul public
Potrivit raportului, maghiarii şi minorităţile sexuale au fost ţinta predilectă a discursurilor intolerante şi instigatoare la ură.
Discursul instigator la ură de factură violentă tinde să fie utilizat mai degrabă de comunicatori activi la nivel local, nu naţional. De asemenea, au fost numeroase cazurile politicienilor care au folosit expresii ofensatoare, cel mai probabil fără să realizeze acest lucru şi există în continuare manifestări extreme ale antisemitismului.
În plus, discursul islamofob şi anti-refugiaţi s-a diminuat odată ce presa şi-a pierdut interesul faţă de criza refugiaţilor, însă nu a dispărut cu totul.
Manifestări în spaţiul public care încurajează diversitatea
Manifestaţiile publice care încurajează diversitatea atrag în continuare un număr din ce în ce mai marede persoane prin comparaţie cu evenimentele care promovează intoleranţa, se mai arată în raport.
Totodată, cultura joacă un rol important în promovarea diversităţii şi în expunerea şi conştientizarea intoleranţei din societate iar în contextul referendumului de modificare a definiţiei familiei, un număr impresionant de figuri publice şi-au arătat sprijinul pentru comunitatea LGBTQ.
Activitatea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării
Dintre toate instituţiile româneşti cu abilităţi în sancţionarea discursului instigator la ură, CNCD a soluţionat cele mai multe plângeri. În 2018, CNCD a îmbunătăţit cu aproape o săptămână durata medie de soluţionare a plângerilor, iar valoarea totală a amenzilor a crescut semnificativ. Jurnaliştii sunt categoria de comunicatori faţă de care CNCD arată cea mai puţină clemenţă. Deşi spre finalul anului activitatea CNCD a început să se redreseze, prima jumătate a lui 2018 a fost marcată de colapsul Consiliului în faţa presiunilor politice la care era (şi, posibil încă este) supus. Aceste presiuni sunt de natură să compromită însăşi principiile care guvernează activitatea CNCD. CNCD continuă să confunde insulta cu discriminarea, în baza unei interpretări ad literam a articolului care vizează protejarea demnităţii umane.
Activitatea Consiliului Naţional al Audiovizualului
Analiza mai indică faptul că CNA a aplicat, în 2018, un număr mic de sancţiuni, însă cu o valoare totală mult mai mare decât a celor aplicate de CNCD. Sancţiunile aplicate de CNA vizează, de multe ori, pachete de încălcări ale legislaţiei audiovizuale, prin urmare nu este clar ce proporţie din fiecare amendă poate fi direct atribuită discursurilor de ură.
CNA nu justifică suficient de clar motivele pentru care aplică sancţiunile, prin urmare impactul educativ al acestora este redus semnificativ. CNA nu doar că a fost practic absent pe durata referendumului de modificare a Constituţiei, însă, prin deciziile luate cu privire la reflectarea acestuia în presă, i-a favorizat clar pe cei care urmăreau ca referendumul să fie validat.
Activitatea parchetelor şi instanţelor
Datele oferite de Ministerul Public arată că, la nivelul Parchetelor, lipsa de fermitate în ceea ce priveşte soluţionarea cauzelor încadrate la articolul 369 Cod Penal şi în prevederile OUG nr. 31/2002 se păstrează. Evoluţia numărului de cauze încadrate la articolul 369 Cod Penal trimise în judecată: 2014 - 0 cauze; 2015 - 0 cauze; 2016 - 1 cauză; 2017 - 1 cauză; 2018 - 1 cauză. Evoluţia numărului de cauze încadrate în prevederile OUG nr. 31/2002 trimise în judecată: 2014 - 0 cauze; 2015 - 5 cauze; 2016 - 0 cauze; 2017 - 0 cauze; 2018 - 1 cauză.
Auto-reglementarea la nivelul partidelor politice, redacţiilor, organizaţiilor de media şi federaţiilor sportive
Auto-reglementarea la nivelul partidelor politice şi organizaţiilor de media pare să existe mai mult pe hârtie. Foarte puţine cazuri de combatere a discursului de ură din interiorul partidelor ajung în media. Este necesară o îmbunătăţire a modului în care federaţiile sportive se raportează la discursurile instigatoare la ură care au loc în timpul competiţiilor sportive.
Conform raportului, este necesară o valorificare mai eficientă a sportului ca vector de promovare a diversităţii.
Legislaţie şi propuneri legislative
În ceea ce priveşte legislaţia, cea existentă în materie de combatere a discursului instigator la ură este acoperitoare şi nu este excesivă, cu excepţia Legii 157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, care dublează prevederi ale altor legi şi conţine doar sancţiuni cu închisoarea pentru cei care o încalcă.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
