Femeile sunt încă adesea portretizate în presă prin prisma unor roluri tradiţionale, iar felul în care sunt prezentate poate perpetua stereotipuri dăunătoare, este una dintre concluziile raportului „În umbra stereotipurilor: de la mamă la vampă. Reprezentarea femeilor în presa din România în 2024”, realizat de Diana Oncioiu şi Vlad Stoicescu de la Centrul pentru Jurnalism Independent.
Raportul „În umbra stereotipurilor: de la mamă la vampă. Reprezentarea femeilor în presa din România în 2024” a fost lansat în 8 octombrie, în cadrul unui eveniment organizat la Impact Hub de Centrul pentru Jurnalism Independent, Asociaţia Iele-Sânziene şi Asociaţia A.R.T Fusion. Evenimentul a reunit jurnalişti, activişti şi experţi în egalitate de gen.
Pentru realizarea raportului, echipa de cercetare a analizat modul în care femeile apar în presa scrisă din România în 2023, examinând opt publicaţii şi site-uri de ştiri, atât naţionale, cât şi locale.
Analiza a scos la lumină stereotipurile de gen încă prezente în mass-media românească şi a pus accent pe modalităţile prin care atât jurnaliştii, cât şi cititorii pot contribui la demontarea acestor tipare.
Raportul îşi propune să ofere o bază de reflecţie şi soluţii pentru un jurnalism echitabil şi incluziv.
Cercetarea oferă exemple concrete şi recomandări pentru îmbunătăţirea modului în care sunt relatate subiectele care implică femei.
Femeile, numite în presă „focoase nucleare”, „bunăciuni”
Potrivit studiului, „articolele dedicate femeilor fatale, articolele în care femeile sunt numite focoase nucleare, în care femeile se lasă cucerite de proxeneţi, nu fac decât să mai pună o piatră la prejudecăţile despre victimele infracţiunilor sexuale. Textele în care femeile sunt numite bunăciuni, în care corpurile lor sunt simple obiecte pe care bărbaţii să le admire sunt o invitaţie la abuz, normalizează formele de agresiune, hărţuire stradală. De ce nu ai fluiera sau atinge pe stradă o bunăciune care e într-o condiţie fizică bună pentru că îşi doreşte atenţia ta? Cu alte cuvinte, femeile descrise astfel sunt cele care indiferent de ce li se întâmplă şi-au cerut-o. Genul acesta de abordare oferă practic justificare agresorilor”.
Presa continuă să vadă femeia mai degrabă în roluri ce ţin de sfera privată - iubită, soţie, mamă. Şi când nu e într-unul din cele trei roluri, e victimă, femeie fatală sau infractoare. Deşi rolul de mamă este în top, nu înseamnă că materialele de presă se uită în profunzime la ce înseamnă maternitatea, la abuzurile din sistemul de naşteri, la drepturile de muncă ale mamelor, la drepturile reproductive. Singura publicaţie, din cele monitorizate, care s-a apropiat de aceste subiect a fost Libertatea, se arată în raportul realizat de Diana Oncioiu şi Vlad Stoicescu.
Conform raportului, când discuţia se duce către zona profesională, neapărat trebuie să apară şi un bărbat în ecuaţie - soţul vedetă, iubitul milionar, omul de afaceri, fostul. Când nu este bărbatul în peisaj, relevante sunt calităţile fizice şi mai puţin cele profesionale.
[…] Femeia VIP ocupă încă un loc în clasament, dar nu unul fruntaş. A fost devansată de femeia sportivă şi femeia politiciană. Deşi a ajuns în pagina politică, femeia nu este încă considerată o voce avizată. În afară de cele şase ministre şi două-trei parlamentare, presa continuă să caute expertiza în zona bărbaţilor politicieni.
„Au dispărut din conţinutul ştirilor cu politiciene poşetele, pantofii şi referirile la aspectul fizic. Nu există însă nicio garanţie că, după alegerile parlamentare din 2024, nu vom avea un alt top cu sexy deputatele şi senatoarele din Parlamentul României. Am avut astfel de topuri după alegerile din 2008, 2021, 2016 şi 2020. Şi ele nu au fost realizate de zona tabloidă a presei. În 2023, tabloidul oferă spaţiu larg ştirilor despre femei, însă vorbim de un conţinut profund misogin, sexist, instigator, dispreţuitor. Dincolo de obiectificare, femeia e pentru zona de tabloid sursă de bârfă, de cancan, de scandal. Femeia e isterică, geloasă, profitoare, întreţinută. Este accesoriul bărbatului celebru, bogat, al politicianului, fotbalistului şi lista poate continua”, potrivit studiului.
Reprezentarea femeilor în cifre:
În perioada 17 iulie - 17 octombrie 2023, au fost publicate în cele opt ziare/ site-uri monitorizate 3.817 materiale jurnalistice cu şi despre femei.
•1903 sunt semnate de jurnaliste;
•830 sunt semnate de jurnalişti;
•460 sunt asumate de redacţii;
•624 nu sunt semnate.
17% din ştirile publicate în perioada iulie - octombrie 2023, în care sunt prezente femeile, sunt bazate preponderent pe opinii ale autorului sau ale unor surse.
18% din titluri conţin stereotipuri. De exemplu: femeia se îmbracă într-un anume fel pentru a atrage, pentru a incita; violenţa mai este încă considerată dragoste cu năbădăi; femeia care desparte bărbaţii de soţii; femeia care urlă, face scandal; abuzul e scandal sau caz uluitor; femeia accesoriu; femeia întreţinută; femeia uşoară.
În 44% dintre articolele monitorizate, femeile sunt prezentate în ipostaze ce privesc sfera profesională. Cele mai frecvente sunt: sportivă, politiciană, cântăreaţă, prezentatoare şi actriţă.
În 356 de articole, din aproape 1.700 care privesc sfera profesională, femeia e prezentată în ipostaza de politiciană. Este a doua cea mai utilizată categorie din sfera profesională după cea
de sportivă/atletă.
Din cele aproape 4.000 de ştiri monitorizate, 1.903 sunt semnate de jurnaliste şi 830 de jurnalişti. 70% din ştirile care prezintă femeia în ipostaza de femeie fatală sunt semnate de jurnaliste.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
