Proiectul „Tu eşti un alt eu - O catedrală a corpului"/„You Are Another Me-A Cathedral of the Body", al artistei şi regizoarei Adina Pintilie, ce reprezintă România la cea de-a 59-a ediţie a Expoziţiei Internaţionale de Artă - La Biennale di Venezia 2022, se bucură de aprecieri în rândul profesioniştilor din domeniul artei, precum şi al presei naţionale şi internaţionale.
După ce a captat atenţia reprezentanţilor media şi a participanţilor la deschiderea expoziţiei organizată, în perioada 21 - 22 aprilie 2022, la Pavilionul României şi în Noua Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică din Veneţia, proiectul a fost inclus în clasamente şi articole de presă ce vizează cele mai apreciate participări naţionale la actuala ediţie a Bienalei:
The Art Newspaper include Pavilionul României în Top 7 expoziţii care trebuie văzute în Giardini della Biennale: „Urmăreşte instalaţia pe toată durata sa şi o vei găsi captivantă: o experienţă viscerală şi neliniştitoare, care va rămâne cu tine pentru tot restul Bienalei”, a scris Aimee Dawson.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
The Guardian: „Socialul devine personal în 'You Are Another Me-A Cathedral of the Body', al artistei şi cercetătoarei Adina Pintilie. Conversaţii complexe pe mai multe ecrane între partenerii din câteva cupluri sunt prezentate îndeaproape în timp ce aceştia vorbesc, se ating şi reflectează asupra corpurilor, relaţiilor, vieţilor şi nevoilor lor. Am fost emoţionat şi recunoscător pentru deschiderea cu care protagoniştii şi-au împărtăşit experienţele cu Pintilie, care a lucrat cu ei timp de mai mulţi ani”, a scris Adrian Searle.
Populara emisiune culturală TTT a canalului de televiziune german ARD, despre Pavilionul României: „O lucrare artistică care ajunge în zonele cele mai profunde ale sufletelor noastre. O experienţă care ne va urmări mult timp de acum încolo, care ne atinge mai adânc decât majoritatea, ca o 'săgeată' a cunoaşterii: să fim sinceri, recunoscători, să vedem viaţa ca pe un dar - să uităm de ruşine, să nu ne temem. Ce ar putea realiza mai mult, ce ne-am putea dori mai mult de la o operă de artă." (Andreas Krieger)
Publicaţii de referinţă din lumea artelor vizuale au menţionat atenţia deosebită de care s-a bucurat Pavilionul României pe scena internaţională:
Artnet: „Corpul ca temă centrală apare cu remarcabilă rigoare în Pavilionul României, unde cineasta Adina Pintilie oferă o perspectivă lipsită de compromisuri asupra intimităţii, explorând modurile în care ne conectăm unii cu ceilalţi şi cu propriile noastre corpuri” (Kate Brown)
Wallpaper: „În Giardini, cele mai intens discutate subiecte de conversaţie în lumea artei au fost Pavilionul României (Adina Pintilie), al Canadei (Stan Douglas) şi al Braziliei (Jonathas de Andrade)”, potrivit lui Harriet Lloyd-Smith.
Ocula Magazine menţionează Pavilionul României printre principalele atracţii ale ediţiei de anul acesta a Bienalei de Artă de la Veneţia: „'You Are Another Me-A Cathedral of the Body' este într-adevăr impresionantă, aşa cum spune toată lumea. O continuare a cercetării începute de Pintilie cu filmul său 'Touch Me Not' (2018), instalaţia prezentată în Pavilionul României deconstruieşte relaţiile a trei cupluri, oferind publicului incursiuni intime în relaţiile acestora cu propriile corpuri, precum şi cu cele ale partenerilor. Pintilie creează un cadru protejat, în care susţine cu grijă deosebită desfăşurarea pe ecrane a intimităţii acestora” (Stephanie Bailey, Mohammad Salemy)
ARTnews menţionează Pavilionul României printre cele mai bune 10 participări naţionale: „Lucrarea ce nu poate fi ratată în Noua Galerie a Institutului Român pentru Cultură şi Cercetare Umanistică este o instalaţie VR, în care spectatorului i se permite să privească, să atingă şi chiar să vadă prin ochii protagoniştilor lui Pintilie”, potrivit lui Alex Greenberger.
De Standaard: „Instalaţia pe care Adina Pintilie a realizat-o pentru România este de un alt calibru. Corporalitatea, tandreţea şi intimitatea intră în scenă într-un mod dezarmant” (Geert Van der Speeten)
The Evening Standard: „Ideea este de a ne reaminti că intimitatea nu arată întotdeauna aşa cum ne imaginăm. La Noua Galerie a Institutului Român pentru Cultură şi Cercetare Umanistică există o componentă de realitate virtuală pe care nu trebuie să o ratezi” (Nancy Durrant)
Numéro numeşte Pavilionul României printre cele mai impresionante 7 participări naţionale de la Bienală: „În 'Catedrala corpului', a artistei Adina Pintilie, într-adevăr corpul este acela care apare în splendoarea sa magnifică în instalaţia video monumentală desfăşurată pe nouă ecrane ce plutesc în clădirea impunătoare şi întunecată a pavilionului. Imaginile filmate de artistă explorează relaţia protagoniştilor cu propriul corp (...) În conversaţie cu aceste cronici intimiste simultane, expoziţia dezvăluie într-o încăpere alăturată, învăluită într-o lumină albăstruie, o maşinărie stranie: trei ecrane susţinute orizontal de un braţ mecanic uriaş, care dezvăluie - printr-un sistem de oglinzi - corpurile care se ating, se cuprind, îşi ascultă unele altora respiraţiile şi bătăile inimii. În acest decor tehnologic se naşte tandreţea, luând prin surprindere spectatorul, ce descoperă în spatele acestui dispozitiv tulburător expresia contemporană a unei adevărate umanităţi”. (Matthieu Jacquet)
„România are un Pavilion de top, emoţionant, care destabilizează prejudecăţile!”, a scris criticul de artă Louisa Buck.
Bienala de Artă de la Veneţia este un eveniment internaţional de mare prestigiu ce ilustrează un dialog cultural de amploare între sute de artişti din 80 de ţări şi publicurile acestora, dialog menit să reitereze importanţa libertăţii de exprimare şi rolul unificator al culturii. Anul 1907 a marcat prima participare a României la Bienala de Artă de la Veneţia, când statul român a adus în atenţia publicului două lucrări ale artistului Frederic Stork, renumit sculptor român. Mai recent, amintim prezenţe ale artiştilor precum Geta Brătescu, în 2017 sau Adrian Ghenie, în 2015.
Tema expoziţiei din acest an este „The milk of dreams” şi pune în prim-plan reprezentarea corpurilor şi metamorfozele acestora, relaţia dintre indivizi şi tehnologii sau legătura dintre corpuri şi Pământ.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
