Compozitorul belgian Milan Warmoeskerken propune prima compoziţie electroacustică pentru tulnic, instrument tradiţional românesc, care va fi prezentată în premieră în cadrul Festivalului Internaţional de Arte Europalia 2019, la care România are statut de invitat de onoare.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe X Distribuie pe Email

Spectacolul live va avea premiera la evenimentul de deschidere a programului muzical Europalia România, la Sala Stuk din Leuven (3 octombrie, de la ora 20.00) şi va fi urmat de un altul la capela Les Brigittines din Bruxelles (4 octombrie, de la ora 20.00).

Proiectul "Milan W. & The Tulnic Ensemble of Avram Iancu" este realizat în colaborare cu The Attic, o revistă online dedicată muzicii şi care explorează contexte socio-culturale, fiind curatoriat de Dragoş Rusu.

Milan W. a făcut parte dintr-o rezidenţă artistică de 10 zile în comuna Avram Iancu, judeţul Alba, prin care a documentat, înregistrat şi compus muzică pentru tulnic. Aici, el a interacţionat cu tulnicăresele din comună şi satele adiacente. Din această colaborare au rezultat multe ore de înregistrări cu acest instrument şi crearea unor compoziţii muzicale noi, electroacustică.

Tulnicul este un instrument tradiţional de vânt, cu lungimea de 2,5 metri, utilizat frecvent pentru semnalizare în comunităţile satelor încă din vremuri medievale. A servit drept instrument de comunicare pentru a atenţiona cu privire la diverse pericole (ex.: migratori, cotropitori etc.) sau pentru a aduna oile în munţi. 

"Ansamblul format din producătorul belgian Milan W. şi un grup mixt de tulnicărese oferă o perspectivă nouă, modernă asupra modului în care tradiţionalul se propagă în contemporaneitate. Ansamblul propune o serie de tehnici noi şi inedite de interpretare la tulnic (tehnici care nu au mai fost folosite niciodată până acum) şi deschide noi uşi în procesul creativ de compoziţie muzicală ce poate fi aplicat pentru acest instrument special", a declarat Dragoş Rusu, curator al proiectului.

Tulnicul este unul dintre puţinele instrumente de suflat pentru care nu au fost scrise niciodată compoziţii muzicale.

"Acest proiect unic poate fi un exemplu de bună practică pentru modul în care tradiţionalul poate converge în contemporan şi poate contribui la asimilarea de către generaţiile tinere a unor valori şi tradiţii româneşti şi adaptarea acestora la climatul cultural şi artistic din zilele noastre", explică Dragoş Rusu motivându-şi opţiunea implicării într-un astfel de proiect care va îmbogăţi semnificativ schimbul cultural dintre ţara noastră şi Belgia, ţara gazdă a festivalului Europalia.

Spectacolele din Belgia (Leuven şi Bruxelles) vor reprezenta experimente în arta contemporană.

Pentru reprezentaţiile din Belgia, din Leuven şi Bruxelles, artistul belgian Milan W. va deconstrui şi va recompune live, în timp real, sunetul tulnicului şi îi va aduce un suflu nou, aplicând întregului spectru sonor noi palete de sunete, adaptate la sunetele arhaice pe care tulnicul este capabil să le reproducă.

Concertele vor păstra elemente sonice din tradiţia tulnicului, dar vor veni cu o abordare nouă, pentru a scoate în evidenţă complexitatea instrumentului. "Cântăreţii la tulnic nu sunt muzicieni profesionişti, aşa că a fost într-adevăr o provocare să facem lucrurile să funcţioneze, să punem totul cap la cap, aşa încât să putem comunica şi să facem şi muzică în acelaşi timp", a spus compozitorul despre acest proiect.

Milan Warmoeskerken este originar din Anvers, Belgia. El compune muzică electronică de când se ştie; a studiat jazz-ul la chitară din copilărie. În ultimii ani, Milan W. a lansat mai multe albume de muzică electronică, printre care "Jj funhouse", "Bakk” şi "Ekster".  

"Este foarte important de conştientizat faptul că experimentul nu denaturează cu nimic însemnătatea sa pentru patrimoniul cultural românesc, ci, din contră, datorită momentelor de improvizaţie şi creionării unui sistem de notaţie tradiţional pentru acest instrument, au luat naştere noi armonii. Reprezentaţiile vor include atât noul sunet rezultat din interacţiunea tulnicului cu sintetizatoarele, dar şi momente veritabile de improvizaţie combinate cu interpretări consacrate ca „Şipotul”, „Cântecul Iancului”, „Chemarea de pe Muntele Găina”, „Chemarea drăguţului”, „Citireana”, „Chemarea vitelor la munte”, a declarat Cătălin Rogojinaru, expert muzical în cadrul Europalia România (Institutul Cultural Român).

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.