Preşedintele Austrian Space Forum, Gernot Grömer, consideră că folosirea unui telescop mai performant sau utilizarea roboţilor sunt, în prezent, căile prin care ne putem apropia de cele şapte exoplanete din cel mai nou sistem solar descoperit de către cercetătorii NASA, Trappist-1, aflat la aproximativ 40 de ani lumină de Terra. El mai crede că până să ajungem în Trappist-1, următoarele generaţii vor avea ocazia să devină primii "locatari” ai Spaţiului Cosmic, ai Lunii şi chiar ai planetei Marte.
NASA a descoperit şapte exoplanete de mărimea Terrei într-un singur sistem solar, denumit Trappist-1, aflat la o distanţă de 40 de ani-lumină faţă de Soare, Anunţul a fost făcut de către cercetătorii de la NASA, miercuri seară, într-o conferinţă de presă difuzată pe site-ul oficial al Agenţiei spaţiale americane. Descoperirea a fost făcută de către astronomii americani cu ajutorul telescopului spaţial Spitzer şi al mai multor telescoape terestre. Descoperirea reprezintă un nou record în domeniul cercetării spaţiale, deoarece este pentru prima dată când a fost identificat un sistem solar în care toate cele şapte planete ale sale au dimensiuni similare cu Terra. Cercetătorii de la NASA au precizat că toate cele şapte exoplanete au potenţialul de a conţine apă în stare lichidă.
Gernot Grömer, preşedintele Austrian Space Forum, a explicat într-un interviu acordat News.ro importanţa acestei descoperiri, fiind de părere că acest pas reprezintă de fapt o chemare a naturii de care oamenii trebuie să profite.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
"Din punct de vedere ştiinţific, această descoperire înseamnă o extindere şi completarea unui puzzle. Am descoperit literalmente sute şi sute de exoplanete în ultimii ani şi multe dintre acestea sunt asemănătoare Pământului. Sunt "Earth-like”. Dar "Earth-like” înseamnă doar că vorbim despre niveluri asemănătoare ale gravitaţiei şi, cu puţin noroc, acele exoplanete sunt la o distanţă potrivită de steaua lor, astfel încât să poată exista apă în formă lichidă. Ceea ce am găsit la Trappist-1 este un sistem surprinzător de aproape de noi, la mai puţin de 40 de ani lumină. Este un foarte bun punct de pornire, aşa că să ai atât de multe planete, atât de apropiate de sistemul nostru solar, este ceva ce eu interpretez ca o chemare a naturii care ne spune «hei, suntem aici, veniţi să ne cunoaştem». Trebuie să profităm de această nouă posibilitate şi să căutăm şi altele care cu siguranţă există”, spune Gernot Grömer.
Cercetătorul austriac, care în trecut a fost parte a unui echipaj de şase persoane pentru o simulare a unei expediţii pe Marte care s-a derulat la Mars Desert Research Station din Utah, SUA, spune că primul contact cu oricare dintre cele şapte exoplanete va fi făcut prin "intermediar”, telescoapele spaţiale sau un robot fiind în opinia sa cele mai bune şanse pe care le avem acum pentru a ne apropia de Trappist-1.
"Orice ţine ideea de a ajunge acolo prin «intermediar» este posibil chiar şi acum. Deja o facem. Vor urma vremuri în care vom avea o imagine mai bună folosind telescoape mai bune. Însă pentru a ajunge acolo fizic, tehnologia actuală nu este suficientă. Dacă nu vom avea o descoperire fantastică în domeniul propulsiei sau în privinţa călătoriei în spaţiul cosmic, ceea ce momentan este doar la nivel de filme SF, lucrurile vor avea nevoie de ceva mai mult timp. Această descoperire va fi în mod sigur un catalizator pentru viitoarele generaţii de studenţi şi oameni de ştiinţă care vor continua aceste proiecte şi vor continua să caute planete poate chiar mai apropiate de Terra. Încă nici nu ştim dacă în sistemul nostru solar sunt doar planetele pe care le cunoaştem acum, cine ştie. Încă ne aflăm la momentul la care să începem să studiem dincolo de suprafaţă”, mai spune cercetătorul austriac.
Până să ajungem însă pe Trappist-1, un sistem solar tangibil în 40 de ani dacă s-ar folosi o rachetă capabilă să se deplaseze cu viteza luminii, omenirea este ceva mai aproape de a ajunge pe Marte. Austrian Space Forum, o organizaţie ştiinţifică în care sunt implicaţi specialişti şi oameni pasionaţi de cercetarea spaţială, lucrează, printre altele, la construirea unui prototip de costum spaţial care să minimizeze riscul unei eventuale contaminări şi să optimizeze interacţiunea cu alte componente robotice, cum ar fi un rover, într-o viitoare misiune pe planeta Marte. Din acest punct de vedere, perspectiva unui contact fizic cu Planeta Roşie este mult mai apropiată ca timp.
"Dintr-un anumit punct de vedere, suntem deja acolo. Marte este prima şi singura planetă pe care avem roboţi. Se simt bine acolo, să ştiţi. În privinţa unei expediţii cu oameni, este mai complicat deoarece avem proceduri mai complicate şi este o problemă de siguranţă şi întrebări diferite la care trebuie să răspundem. Credem că prima expediţie umană spre Marte se va produce în următorii 20-30 de ani. Practic, primul om care va ajunge acolo este cel mai probabil deja născut. În termeni tehnici, chiar dacă pare că vorbim despre o perioadă lungă de timp, asta înseamnă echivalentul lui «poimâine»”, afirmă preşedintele Autrian Space Forum.
El spune că în privinţa unei colonizări a planetei Marte, omenirea se află în aproximativ acelaşi scenariu din perioada marilor expediţii care au dus la descoperirea Americilor.
"Un viitor în care vom trăi în spaţiu şi vom locui pe alte planete nu este o chestiune de tipul «dacă putem face asta», ci o chestiune de «când vom face asta». Dacă ne uităm în istorie, după marile descoperiri geografice, trei-patru generaţii mai târziu au apărut şi primele aşezări în acele locuri. În urmă cu 100 de ani, oameni ar fi râs de tine dacă ai fi spus că vrei să trăieşti permanent în Antarctica. Dar vedem că astăzi există sute de oameni care trăiesc în bazele de acolo. Am reuşit să ne adaptăm pentru a trăi în cele mai ostile medii şi nu este niciun motiv să credem că nu putem reuşi asta pe Lună sau pe Marte. Copiii noştri vor creşte într-o lume în care vor exista baze pe Lună şi baze turistice, poate, în Spaţiu, unde să îşi petreacă lunile de miere, ceea ce cred că ar fi foarte interesant”, explică Gernot Grömer.
Cercetătorul austriac crede că următoarele generaţii vor avea ocazia să cunoască un Spaţiu Cosmic total diferit faţă de cel pe care îl ştim noi, iar Luna ar putea fi văzută cu alţi ochi în următoarele decenii.
"Ca societate, suntem pregătiţi pentru acest pas încă de la momentul în care am ajuns pe Lună. Există oameni dispuşi să îşi asume riscul unei astfel de expediţii, chiar dacă poate nu toată societatea susţine această idee. Dacă ne gândim la vremurile în care navigau primii exploratori de după Cristofor Columb, ei au trăit vieţi absolut mizerabile şi s-au lovit de medii ostile şi lipsă de resurse. La fel va fi şi cu expediţia pe Marte, iar Marte nu este un loc pentru plângăcioşi. Putem fi siguri că, la un moment dat, vor fi oraşe pe Marte aşa cum acum există oraşe în America de Nord. Nepoţii noştri vor trăi vremuri în care se vor putea uita la Lună şi să vadă acolo luminile unor oraşe. Este posibil să fim ultima generaţie care cunoaşte Luna în această versiune, în care nu există acolo aşezări permanente. E SF, nu?”, a mai explicat Grömer.
Gernot Grömer a fost prezent la Cluj-Napoca în cadrul evenimentului TEDxCluj. Grömer este specializat în astrobiologie şi astronomie la Universitatea din Innsbruck şi a urmat programul de studii spaţiale al International Space University din Houston, Texas, găzduit de NASA Johnson Space Center, cu focus asupra programelor de explorare pe planeta Marte. În anii ’90, Grömer a fost profesor asociat la International Space University în cadrul NASA Glenn Reserach Center in Cleveland, Ohio şi unul dintre fondatorii Space Generation Forum ca parte a unui program al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU).
În 2003 şi 2006, Gernot Grömer a fost selectat într-un echipaj de şase persoane pentru o simulare a unei expediţii pe Marte care s-a derulat la Mars Desert Research Station din Utah, SUA. În 2004, a făcut parte din echipa care s-a aflat la bordul aparatului de zbor Airbus A-300 într-un program de testare a condiţiilor de gravitaţie zero unde a realizat mai multe experimente medicale şi a acumulat 30 de minute de imponderabilitate. În 2013, a condus o simulare a unei expediţii pe Marte în Nordul Saharei care a implicat 23 de ţări. În prezent, este preşedinte al Austrian Space Forum (ÖeWF) şi conduce programul de cercetare PolAres pentru a construi un simulator avansat de costum spaţial necesar viitoarelor misiuni umane pe Planeta Marte.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
