Într-un studiu, publicat joi în revista Nature, oamenii de ştiinţă susţin că au descoperit de ce creierul uneia dintre victimele erupţiei Muntelui Vezuviu din anul 79 d.Hr. s-a transformat în sticlă, un caz unic în lume şi o enigmă care a rămas mult timp fără răspuns.
"Sticla s-a format printr-un proces unic de vitrificare a creierului la o temperatură foarte ridicată”, afirmă cercetătorii italieni care au realizat studiul, referindu-se la o temperatură "cu mult peste 510°C".
Această "încălzire iniţială rapidă" a fost urmată de o "răcire foarte rapidă" care a transformat creierul în sticlă. De fapt, "sticla se formează atunci când un lichid este răcit rapid, împiedicând cristalizarea", precizează studiul, care face referire la un proces de "tranziţie vitroasă".
Potrivit experţilor, fluxul de lavă din Vezuviu a avut o temperatură estimată la 465°C, nu la 510°C. Aşadar, ce ar fi putut afecta creierul victimei la această temperatură?
Autorii studiului cred că singura explicaţie posibilă este că un nor de cenuşă foarte fierbinte trebuie să fi precedat erupţia vulcanului. Acest nor ar fi acoperit rapid corpul victimei, un tânăr care zăcea pe patul său în acel moment, transformându-i creierul în sticlă.
Trupul tânărului, despre care se estimează că avea în jur de 20 de ani în momentul morţii sale, a fost găsit în timpul săpăturilor din anii 1960. Acesta era localizat într-o clădire din Herculaneum dedicată cultului împăratului Augustus.
Abia în 2018, oamenii de ştiinţă au observat prezenţa unor fragmente negre strălucitoare în craniul tânărului, dintre care unele aveau până la un centimetru lăţime. În realitate, acesta era creierul transformat în bucăţi de sticlă neagră. În aceste bucăţi de sticlă, neuronii, axonii şi măduva spinării puteau fi chiar observate la microscop.
"Singurul caz" din lume
Oamenii de ştiinţă care au realizat studiul subliniază că "sticla naturală este neobişnuită, dar nu rară pe Pământ". Cazurile cunoscute implică doar vitrificarea lemnului.
Acest creier transformat în sticlă este "singurul caz" de ţesut uman sau animal transformat în sticlă identificat oriunde în lume.
O teorie anterioară a fost că tânărul ar fi fost îngropat rapid de rocile şi gazele expulzate de Vezuviu şi că aceasta ar fi fost cauza transformării creierului său.
Un fenomen "foarte puţin studiat"
Pentru oamenii de ştiinţă, cel mai probabil scenariu este că "„un nor de cenuşă rapid şi foarte fierbinte a fost primul eveniment fatal în timpul erupţiei Vezuviului din anul 79 d.Hr.”. În mod clar, locuitorii din Pompei au fost ucişi de norul de cenuşă şi nu de fluxul de lavă.
Unul dintre autorii studiului, Guido Giordano, spune că speră ca descoperirea să crească gradul de conştientizare a pericolelor norilor de cenuşă, care sunt "foarte puţin studiaţi" în prezent. Aceasta este probabil cauza morţii unora dintre cele 215 victime ale erupţiei vulcanului Fuego din Guatemala în 2018.
Încă nu se ştie de ce acest tânăr de aproximativ 20 de ani, aflat într-o clădire din centrul oraşului, a fost singurul care a avut această soartă, chiar dacă era departe de a fi singura victimă a erupţiei Vezuviului. "Poate că era beat", a glumit Guido Giordano.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
