Mănăstire care datează din secolul al XIII-lea şi care a fost cândva o casă de corecţie pentru prostituate, închisoarea pentru femei Giudecca, situată pe o insulă din laguna veneţiană, va fi pavilionul oficial al Vaticanului la Bienala de la Veneţia din acest an.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe X Distribuie pe Email

Papa Francisc va fi prezent la 28 aprilie - prima vizită pontificală la Bienală de la înfiinţarea acesteia în 1895. În închisoarea pentru femei, el va vedea o lucrare a lui Maurizio Cattelan, care a creat o celebră sculptură hiperrealistă în 1999 care îl înfăţişa pe Papa Ioan Paul al II-lea lovit de un meteorit.

Pentru această expoziţie, însă, artistul de origine italiană contribuie cu o lucrare care este expusă pe faţada capelei închisorii. Făcând referire la pictura lui Andrea Mantegna "Lamentation Over the Dead Christ", aceasta este o fotografie la scară mare a propriilor sale picioare murdare şi prăfuite.

Evenimente

5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii

În cadrul unuia dintre primele tururi ale închisorii, care pot fi rezervate de către public, pe post de ghizi au fost trei deţinute îmbrăcate în uniforme cu dungi albe şi albastre pe care le-au creat şi confecţionat în atelierele închisorii. Ele s-au prezentat doar pe numele mic - Silvia, Emanuela şi Paola, scrie The Guardian. 

După o prezentare a închisorii, Emanuela, o femeie de vârstă mijlocie, a condus grupul la primul loc pentru artă: barul personalului, care, cu sticlele sale de Select şi Aperol, ar fi putut fi orice bar din oraş, deşi cu preţuri ceva mai mici.

Pe pereţi sunt expuse lucrări radicale realizate de Corita Kent, cu mesaje grafice de protest împotriva războiului şi a violenţei. Kent, care a murit în 1986 şi este singurul artist decedat prezentat în expoziţie, şi-a petrecut o parte din viaţă în calitate de călugăriţă.

Silvia a preluat conducerea în timp ce oaspeţii intrau pe o alee lungă şi îngustă între clădirile închisorii şi zidurile exterioare ale acesteia. Părţile laterale sunt căptuşite cu plăci de piatră de lavă smălţuită, pictate de artista Simone Fattal cu extrase din poezii scrise de deţinuţi. "Sentimentele noastre sunt scrise aici; o parte din noi este scrisă pe aceste opere de artă", a spus Emanuela. Pe peretele din capătul pasarelei, sub un post de observare, se afla o lucrare a lui Claire Fontaine, un colectiv de artă din Palermo. Reprezentând un ochi mare cu o lovitură prin el, lucrarea transmitea "orbirea societăţii", a spus Paola, "ceea ce oamenii nu privesc şi ceea ce nu vor să vadă".

Turul a continuat pe lângă o grădină de legume mare şi luxuriantă, plină de pomi fructiferi şi rânduri de plante de anghinare. Lucrând aici, a spus Emanuela, "putem visa la alte lucruri; aproape că putem uita că suntem în închisoare". Următoarea oprire a fost o curte largă şi deschisă. Câteva deţinute grupate lângă o fântână medievală priveau în timp ce Emanuela explica o a doua lucrare a lui Claire Fontaine, un text mare de neon fixat pe unul dintre pereţi pe care scria: "Siamo con voi nella notte" - "Suntem cu voi în noapte" - "care ne vorbeşte ca un mesaj de solidaritate din partea oamenilor de afară", a spus ea.

Turul a trecut apoi prin sala de vizitare, până la un spaţiu în care a fost proiectat un scurtmetraj realizat de artistul Marco Perego şi de soţia sa, actriţa Zoë Saldaña. Saldaña, care a jucat în filmele "Avatar" ale lui James Cameron, a jucat alături de deţinuţi într-o naraţiune despre o deţinută în ziua eliberării sale. Descriind procesul, ea a spus că lucrarea a fost concepută "nu ca un documentar care trebuie să fie veridic - în schimb, i-am încurajat [pe deţinuţi] să creeze o operă de artă împreună cu noi".

Pavilionul a fost comandat de cardinalul José Tolentino de Mendonça, care conduce dicasterul pentru cultură şi educaţie al Vaticanului. Co-curatorii Bruno Racine şi Chiara Parisi au preluat pavilionul Vaticanului "pe baza unei încrederi perfecte cu cardinalul, care este el însuşi un poet renumit", a declarat Racine, fost director al Bibliotecii Naţionale a Franţei. "El înţelege psihologia unui artist şi dorinţa de a fi autonom şi de a nu fi supus influenţei ideilor din exterior".

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.