Art Safari va prezenta publicului, în cadrul celei de-a 9-a ediţii (12 mai-7 august) de la Palatul Dacia-România, o expoziţie semnată de artistul aflat în centrul celei mai mari mişcări de avangardă în România şi Israel şi, totodată, creatorul primei construcţii moderniste din Bucureştiul anilor ’20 - Marcel Iancu.
Alături de pavilionul dedicat lui Marcel Iancu, Art Safari va expune şi arta de patrimoniu a maestrului Theodor Aman, lucrări de Picasso şi Dali în cadrul unei expoziţii acompaniate de muzică, fotografii ale celei mai distinse fotografe germane - Barbara Klemm, precum şi arta zilelor noastre semnată de Irina Dragomir, superstarul artei contemporane.
Marcel Iancu (1895 Bucureşti - 1984 Ein Hod, Israel) a fost un artist-fenomen al secolului XX, atât pentru arta românească, cât şi pentru cea universală. Personalitate complexă, artist cu vocaţie multiplă, pictor, arhitect, grafician şi eseist, Iancu a fost în centrul celei mai importante mişcări de Avangardă şi a avut legătură cu toţi marii artişti revoluţionari ai vremii.
Artistul s-a născut la Bucureşti, în 1895, într-o familie de origine evreiască şi în 1914 a plecat în Elveţia să studieze. A început cu matematica dar, după doar un an, a renunţat în favoarea arhitecturii, în cadrul Academiei Polytechnikum din Zürich.
Marcel Iancu, autorul afişului primei expoziţii a Dadaiştilor
În 1917 a participat la prima expoziţie a dadaiştilor la Galeria Dada, în Zurich, împreună cu Hans Arp, Giorgio de Chirico, Paul Klee şi Tzara. Îndepărtându-se de Tristan Tzara, dar rămânând aproape de Hans Arp, Marcel Iancu şi-a continuat călătoria prin Europa, după terminarea studiilor şi a fost un reprezentant de vârf al Avangardei. În 1919 a înfiinţat, alături de Hans Arp, Alberto Giacometti şi Emmy Hennings, grupul Artiştii Radicali.
Creaţia lui Marcel Iancu a trecut prin mai multe perioade, în funcţie de influenţele curentelor de avangardă la care lua parte. În perioada de la Zurich şi cea imediat următoare, a îmbrăţişat experimentul Dadaist, dar odată ce acesta s-a orientat către o afiliere cu Suprarealismul, Iancu s-a îndepărtat de mişcare şi a migrat către un limbaj plastic Cubist-Constructivist. „Cathédrale” este o lucrare din 1933 în care se vede cum Marcel Iancu a migrat artistic către un Modernist moderat, cu accente expresioniste, explorând ceva mai mult din punct de vedere cromatic. Lucrarea a fost vândută la o licitaţie cu 80.000 de euro în 2019.
Întoarcerea în România, o perioadă de explorare a talentului de arhitect
În 1922, artistul se întoarce în România, unde va deveni unul din cei mai importanţi promotori ai artei de avangardă, timp în care va continua să expună şi în cadrul expoziţiilor de artă europene, susţinute la Zürich, Paris, Berlin sau Varşovia. Anul 1925 va fi un nou an de călătorii prin Europa şi cel în care avea să îi întâlnească pe Pablo Picasso şi pe Constantin Brâncuşi.
În perioada petrecută la Bucureşti, Marcel Iancu şi-a explorat talentul de arhitect, iar în anii ‘30 a proiectat numeroase clădiri moderniste, şocante pentru peisajul bucureştean al vremii. Inspirat de revoluţia lui Le Corbusier şi de tendinţele funcţionaliste care se afirmau, au apărut construcţii precum Vila Fuchs (Fuchs Villa) sau Casa Juster (Juster House).
Marcel Iancu a fost cel care a adus spiritul arhitecturii moderne în România (principalul arhitect modernist al Bucureştiului). Între 1922 şi 1938 a proiectat în Bucureşti peste 40 de clădiri, în mare case pentru o familie.
Întoarcerea în Israel, continuarea carierei artistice
În 1941, odată cu legea anti-semită din România, Marcel Iancu s-a mutat cu familia în Israel, unde şi-a continuat cariera artistică, cu acelaşi succes. Iancu a devenit unul dintre cei mai importanţi artişti ai Israelului, cu 30 de expoziţii personale în Tel Aviv, Haifa, New York, Paris, Zurich, Basel, Milano.
După ce a emigrat, artistul nu a mai proiectat deloc locuinţe particulare, latură artistică pe care a lăsat-o moştenire doar Bucureştiului. Marcel Iancu a fost un adevărat spirit avangardist, un artist la fel de important pentru arta internaţională, precum şi pentru arta românească, şi o punte de legătură dintre marele şi efervescentul Vest şi România. În 1953 a consacrat Satul Artiştilor Ein Hod (Ein Hod Artists Village) şi a creat Departamentul de Profesori de Artă la Colegiul Oranim.
„După ani de eforturi comune încununate cu succes şi de strânsă prietenie, pot spune fără ezitare că orice nouă ediţie de Art Safari înseamnă pentru Ambasada noastră un nou imens potenţial de colaborare. Dovada stă în proiectele minunate pe care le-am împărtăşit: fie că am creat artă cu Hanoch Piven, ori că am celebrat Centenarul Dada cu lucrări uluitoare, sau când am făcut selfie-uri cu piesa centrală expusă de Gili Avissar. Anul acesta am decis să fim şi mai ambiţioşi şi să vă invităm să exploraţi universul lui Marcel Iancu. El nu numai că a definit arta de avangardă din România şi Israel, ci a elevat-o la un nivel internaţional de notorietate şi apreciere. Pentru a ne găsi calea prin complexa lume artistică a lui Iancu, avem onoarea de a o avea drept ghid pe Raya Zommer-Tal. Director al Muzeului Janco-Dada din Ein Hod, Israel, ea revine în România şi la Art Safari în calitate de curator al Pavilionului „Marcel Iancu. Reconstruind artele, România-Israel”. Vă invit pe toţi să uitaţi de rutină şi să păşiţi în universul artistic multifaţetat al lui Marcel Iancu”, declară ES David Saranga, ambasadorul Israelului în România.
„Viaţa artistului multidisciplinar Marcel Iancu poate fi împărţită în două capitole: primii 46 de ani în Europa, urmaţi de 43 de ani în Israel. Expoziţia din Art Safari cuprinde lucrări din ambele perioade, este prima expoziţie cuprinzătoare a celor şaptezeci de ani de activitate artistică, pusă în scenă în ţara unde s-a născut. O comparaţie a lucrărilor din cele două capitole din viaţa sa ne arată că, deşi imaginile pot să fi evoluat, peisajele pot fi diferite, iar colorizarea poate să fi suferit modificări, mâna care ţine pensula şi linia trasată păstrează semnătura unică a artistului, rămânând neschimbată de-a lungul vieţii sale”, declară curatorul Raya Zommer-Tal.
„În dorinţa de a promova excelenţa din arhitectura românească, Uniunea Arhitecţilor din România este implicată, de peste 30 de ani, în descoperirea şi promovarea personalităţii lui Marcel Iancu. Expoziţia „Bucureşti, anii 1920-1940: între avangardă şi modernism” - TNB 1993 (comisari Alexandru Beldiman, Magda Cârneci şi Mihai Oroveanu) a fost cea care a evidenţiat rolul şi importanţa avangardei româneşti în cultura naţională. Au urmat „Expoziţia Centenarul Marcel Iancu 1895-1995”, găzduita de MNAR în 1996, (curatori Anca Bocăneţ şi Dana Herbay), filmul „Construct” realizat, în 1995, de Sorin Ilieşiu şi Mariana Celac, şi lucrarea „Marcel Iancu, Biroul de Studii Moderne” împreună cu „Traseul Urban Marcel Iancu” (pliant), publicate de Editura Simetria, în anul 2008.
„Dorim ca expoziţia organizată la actuala ediţie Art Safari să transmită, alături de informaţii consacrate, dar şi mai puţin cunoscute despre arhitectul Janco, spiritul novator, constructiv şi constructivist al autorului, capacitatea sa de a jongla cu meşteşuguri şi arte, cu concepte revoluţionare şi valori perene, cu explozive schimbări de scară de la designul de obiect şi fineţea detaliului, la marile intervenţii la scara urbană”, declară Ileana Tureanu, Preşedinta Uniunii Arhitecţilor din România.
„Cea mai valoroasă lucrare a acestei ediţii Art Safari este semnată de artistul Marcel Iancu, din colecţia Muzeului Naţional de Artă al României, în valoare de peste 300.000 de euro. Mulţumim domnului director Călin Stegerean şi întregului personal de profesionişti ai MNAR pentru încrederea acordată Art Safari, dar şi partenerilor care fac posibilă această expoziţie în România. De asemenea, datorită Uniunii Arhitecţilor din România, publicul va putea vedea experimentul impresionant pe care Iancu îl realizează în arhitectură şi va descoperi influenţa lui asupra Bucureştiului”, declară Ioana Ciocan, general manager Art Safari.
Program şi bilete Art Safari 2022
Art Safari va putea fi vizitat în perioada 12 mai - 7 august 2022, de luni până joi, în Palatul Dacia-România, din Centrul Vechi al Bucureştiului (str. Lipscani, nr. 18-20). În toamnă, Art Safari se va întoarce cu cea de-a 10-a ediţie, cu un nou sezon expoziţional de 3 luni. Este pentru prima dată în istoria evenimentului când acelaşi spaţiu este folosit doi ani la rând, în baza unui parteneriat semnat între Art Safari şi Muzeul Municipiului Bucureşti. Biletele şi abonamentele pot fi achiziţionate pe https://tickets.artsafari.ro/e.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
