O nouă ediţie Art Safari se deschide de vineri, la Palatul Dacia-România de pe Lipscani. Noul sezon este dedicat în exclusivitate femeilor cu o contribuţie impresionantă în arta şi cultura românească, dar şi reprezentărilor idealului feminin.
Marile artiste ale secolului trecut, Regina Maria şi Cecilia Cuţescu-Storck, prima femeie profesor de artă din Europa, se află în centrul unor ample expoziţii de artă şi obiect, reunite de la mari muzee din ţară şi colecţii private.
Publicul este invitat să descopere şi noul val de artiste contemporane: de la Millenials până la reprezentantele Generaţiei Z, arta timpurilor noastre într-o viziune 100% fresh şi feminină – Young Blood – ediţie specială.
O expoziţie îndrăzneaţă reuneşte o gamă diversă de reprezentări ale sânilor în arta românească, de la 1880 până în prezent. Şi răspunde unei iniţiative mai largi, pe plan european şi internaţional, de chestionare a aşteptărilor sociale şi culturale legate de corpul feminin.
Programul expoziţional al noii ediţii este completat de o legendă a fotografiei contemporane, Sibylle Bergemann, publicată de New York Times, Der Spiegel şi alte titluri internaţionale de prestigiu.
Odată cu debutul noului sezon, începe o nouă serie a evenimentelor speciale: tururi ghidate nocturne pentru studenţi, seniori şi alţi iubitori de artă, ateliere de creaţie pentru copii – Art Safari Kinder – şi brunch-uri. Noul sezon va cuprinde 6 expoziţii permanente plus alte expoziţii temporare-surpriză, care vor fi anunţate pe parcurs.
Programul complet al ediţiei:
1. Maria a României, regină şi artistă, alături de „Femeile Pictore şi Sculptore”
O incursiune în viaţa şi arta Mariei a României, regina care a rămas în istorie nu numai prin faptele eroice din timpul Marelui Război, dar şi prin latura artistică a fiinţei sale. Opera sa îmbogăţeşte patrimoniul naţional. Pasionată întreaga viaţă de grădini şi de natură, va picta exclusiv flori – crini, maci, irişi, nuferi – într-o manieră specifică stilului Art Nouveau. Regina Maria a fost atrasă şi de designul de mobilier, iar multe dintre piesele pe care le-a conceput au decorat interioarele Castelului Pelişor. O parte a creaţiei sale se poate vedea în expoziţia de faţă, realizată în colaborare cu Muzeul Naţional Peleş, Muzeul Naţional Brukenthal şi Muzeul Naţional Cotroceni, dar şi cu importante colecţii private.
Un capitol distinct în cadrul expoziţiei este cel dedicat Asociaţiei „Femeile pictore şi sculptore”, care a fost întemeiată în 1916, la Bucureşti, de artistele Cecilia Cuţescu-Storck, Olga Greceanu şi Nina Arbore, sub patronajul Reginei Maria. Expoziţia evidenţiază creaţia artistelor active în prima jumătate a secolului XX. Aflate în contact cu arta europeană academistă, dar şi cu cea modernă şi avangardistă, într-o perioadă de maximă efervescenţă culturală, acestea s-au pregătit alături de profesori talentaţi, lângă care şi-au dobândit şi dezvoltat măiestria.
Printre marile artiste evocate în cadrul expoziţiei le amintim pe: Olga Greceanu, Lucia Dem. Bălăcescu, Irina Codreanu, Micaela Eleutheriade, Margareta Sterian, Ligia Macovei, Rodica Maniu (Mützner), Nina Arbore, Miliţa Petraşcu, Magdalena Rădulescu, Lola Schmierer Roth. Capitol curatoriat de Alexandra Ilniţchi-Ardelean, de la Muzeul de Artă Braşov. Design expoziţie realizat de Diana Nicolaie.
2. Cecilia Cuţescu-Storck. Prima femeie profesor de artă din Europa
Cecilia Cuţescu-Storck (1879-1969) are marele merit de a fi devenit prima femeie profesor de artă din Europa. Cu studii la München şi la Paris, s-a bucurat de un mare succes internaţional şi a expus la Bienala de la Veneţia, la Barcelona sau Paris. A călătorit în Italia, Franţa, Spania, Portugalia, Istanbul, considerând călătoria o necesitate, care îi dădea posibilitatea de a se conecta la noile direcţii ale artei europene. A fost asemănată cu Paul Gauguin, din care probabil s-a inspirat în realizarea pastelurilor sale pe teme paradisiace.
Cecilia Cuţescu-Storck a animat cultura noastră şi a îmbogăţit simţitor viaţa artistică. A deschis drumurile artei monumentale şi a realizat cele mai inspirate şi mai valoroase picturi murale laice din timpul său. Preocuparea pentru pictura murală şi-a pus amprenta asupra propriei case, astăzi Muzeul de Artă „Frederic Storck şi Cecilia Cuţescu-Storck”, parte a Muzeului Municipiului Bucureşti.
Curatoarea expoziţiei realizate în parteneriat cu Muzeul Municipiului Bucureşti este Drd. Ana Maria Măciucă-Pufu, muzeograf – Pinacoteca Muzeului Municipiului Bucureşti. Scenografia este realizată de Cosmin Florea.
3. Sâni
De-a lungul istoriei artei, sânii au reprezentat un motiv inepuizabil de fascinaţie şi conflict. De la influenţele academiste ale secolului al XIX-lea, până la experimentările moderne şi contemporane, nudul a traversat idealizări formale şi conceptuale, abordări abstracte, hibride sau politizate, surprinse în teme ca maternitate, erotism, cenzură sau estetism.
„Sâni” aduce împreună o gamă diversă de reprezentări ale sânilor în arta românească, de la 1880 până în prezent, oferind astfel o perspectivă amplă asupra transformărilor acestui motiv artistic în cultura vizuală. Expoziţia răspunde unei iniţiative mai largi de chestionare a aşteptărilor sociale şi culturale legate de corpul feminin în contextul artistic şi societal contemporan, alăturându-se altor expoziţii internaţionale, precum Boobs in the Arts (Dittrich & Schlechtriem, Berlin, 2023), Darker, Lighter, Puffy, Flat (Kunsthalle Viena, 2023) sau Breasts (Veneţia, 2024).
În expoziţia din Art Safari, vizitatorii pot vedea lucrări ale artiştilor Nicolae Tonitza, Theodor Pallady, Iosif Iser, Camil Ressu, însă nu lipsesc lucrări de artă contemporană, precum cele semnate de Raluca Ilaria Demetrescu, Ondine Slimovschi, Alexandru Rădvan, Dumitru Gorzo sau Roman Tolici.
4. Young Blood 3.0. Noul val de artiste contemporane (6 septembrie – 15 decembrie la Art Safari şi la Promenada Mall: 19 septembrie – 17 noiembrie)
De la pictură la realitate augmentată, creaţie vestimentară, ceramică, sticlă, sculptură, fotografie, textile sau bijuterii, creaţiile artistelor născute după 1980, prezente în expoziţia Noului val, traversează cele mai surprinzătoare subiecte, teme de interes şi tendinţe care jalonează preocupările artei de astăzi. Rolurile sociale, intimitatea, memoria, absurdul, trauma transgeneraţională, mediul înconjurător ca spaţiu sacru, condiţia umană, lumi utopice şi naraţiuni distopice, mediul digital şi confluenţa artă-tehnologie, precum şi obiectul estetic în contemporaneitate. Curatoarea expoziţiei este Călina Coman.
5. Sibylle Bergemann. Modă, artă, cultură – prin lentila unei femei.
Expoziţia oferă o imagine de ansamblu asupra întregii opere a uneia dintre cele mai importante fotografe contemporane din Germania, Sibylle Bergemann (1941-2010). Fotografiile ei au apărut în celebre publicaţii internaţionale. Expoziţie realizată în parteneriat cu ifa şi Ambasada Republicii Federale Germania în România.
6. Hair Stories by Elseve L’Oréal Paris. Lasă-ţi părul să îţi spună povestea
Istoria culturală a părului reprezintă o fascinantă metodă de cercetare a relaţiilor dintre biologia umană, statut şi norme sociale, etaloane ale frumuseţii. Plecând de la această fascinantă istorie, expoziţia Hair Stories prezintă lucrările a 20 de artiste contemporane din România, în care părul constituie motivul principal.
Ipostazele feminităţii sunt surprinse prin intermediul unor tehnici diverse şi prin abordări care trec de la oniric la simbolic, de la lucrări inspirate de imaginarul TikTok-ului la problematizarea oricărui prototip feminin (îndeosebi aspectul de „zână” cu păr lung şi buclat). Hair Stories by Elseve L’Oréal Paris este, de fapt, o expoziţie ce ne arată că modul în care ne purtăm părul vorbeşte despre noi atât la nivel social, cât şi la nivel individual.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
