Casa lui Lazăr Năftănăilă din Calbor nr. 256, Braşov, va putea fi vizitată, în curând, în Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, datorită proiectului Rom(a)Nor Interferences.
Achiziţia casei face parte din obiectivele proiectului cultural „ROM (a) NOR Interferences”, implementat de Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” în colaborare cu Anno Museum din Norvegia. Proiectul are o durată de 24 de luni şi va fi derulat în perioada 1 ianuarie 2022 - 31 decembrie 2023, potrivit site-ului dedicat proiectului.
„Noi suntem interesaţi de etnia culturală romă şi sunt convinsă că multe comunităţi de romi vor veni alături de noi. Încă de acum 20 de ani, de când discutam despre a face Muzeul romilor, am susţinut că este important să scoatem în evidenţă latura serioasă a acestei etnii - adică meşteşugurile în primul rând, modul de viaţă şi istoria culturală a acestei etnii”, a declarat Paulina Popoiu, directorul general al Muzeului Satului în calitate de manager al Proiectului Cultural ROM (a) NOR Interferences.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Cine a fost Lazăr Năftănăilă
Fiu al Anei şi al lui Georgie, Lazăr Năftănăilă s-a născut la 13 august 1893 în satul Calbor din judeţul Braşov. Tatăl său apare în registrele vremii drept „cârpaciu de fier” sau „lucrător cu feru”. Deşi există puţine informaţii despre copilăria şi tinereţea celui care avea să devină preşedintele primei asociaţii rome din România, cert este că a luptat în Primul Război Mondial.
Revenit de pe front după cei patru ani ai primei conflagraţii mondiale, Lazăr Năftănăilă a participat probabil la adunările romilor din Transilvania care au susţinut unirea cu România (1919). În cadrul acestor întruniri, capătă contur şi prind glas cele cinci cereri socio-etnice importante ale romilor din perioada interbelică: drepturi egale, colonizarea cortorarilor, îngrijirea invalizilor şi a văduvelor, împroprietărire, reprezentare politică.
Anul 1926 este martorul transformării lui într-un personaj important pentru istoria romilor din România. Astfel, la 1 mai 1926, Lazăr pune bazele Societăţii Înfrăţirea Neorustică, considerată drept prima organizaţie a romilor înregistrată oficial. Opt ani mai târziu, în februarie 1938, Lazăr fondează şi primul ziar al romilor „Neamul ţigănesc”, platformă importantă pentru activitatea sa de luptă pentru drepturile romilor.
„Fraţilor! Trăim vremuri grele. […] De soarta noastră nimeni nu se interesează, nimeni nu ne vede, nimeni nu ne aude şi nimeni nu ne înţelege durerea. Cui ce-i pasă de un ţigan, că e oropsit? Cine aude vaietul lui şi cine apleacă privirea la viaţa lui? Toate popoarele din lume au prieteni, toţi străinii şi păgânii au apărătorii lor, numai noi, ţiganii, trăim alungaţi şi ocoliţi de toţi! Noi nu avem prieteni! Noi nu avem ocrotitori! Soarta noastră încă nu a mişcat inima nimănui. Fraţilor! Cine să cunoască durerea noastră, dacă noi tăcem? Cine să ne ocrotească drepturile la viaţă, dacă nu ne plângem? Cine să ne ajute, dacă noi nu ne ajutăm? Priviţi în jurul vostru câtă nedreptate se face celui mai slab dintre noi şi niciunul nu protestăm!” (Extras din Lazăr Năftănăilă, Manifestul Înfrăţirii, în Neamul ţigănesc nr. 1, februarie 1934).
Există foarte puţine informaţii despre viaţa lui Lazăr Năftănăilă după instaurarea regimului comunist în România. Cert este faptul că a murit în anul 1968, la 75 de ani, suferind de o boală gravă de plămâni.
Lazăr Năftănăilă (1893-1968), preşedintele primei asociaţii rome din România (1926) şi fondatorul primului ziar rom (1934), este înmormântat în cimitirul din Calbor. Monumentul său funerar, neinscripţionat, atrage atenţia privitorului. Acesta are o înălţime de circa 2 metri şi îmbină simbolic crucea de fier, florile de crin stilizate şi suliţele.
Dintre minorităţile etnice din România, cea romă ocupă un rol aparte. Studiile sociologice estimează că numărul real al romilor din România se situează între 1,5 şi 2,5 milioane. Deşi procentul acestora raportat la totalul populaţiei este unul mare, iar autorităţile au adoptat o serie de măsuri oficiale de integrare a minorităţii rome, în societatea românească se manifestă încă o puternică discriminare la adresa acesteia, nu doar din punct de vedere etnic, ci şi social. Aceasta este cauzată de lipsa de cunoaştere a istoriei, a modului tradiţional de viaţă şi a specificităţii culturale a romilor.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
