Viteza cu care se derulează actul sexual la oameni reprezintă motivul care ar putea să explice absenţa baculumului (osul penian, n.r.) din organismele reprezentanţilor de sex masculin ai speciei umane, potrivit unui studiu realizat recent de cercetătorii de la University College din Londra, informează The Guardian.
Osul penian poate avea în cazul maimuţelor lungimea unui deget uman. La morse, poate să depăşeacă o jumătate de metru. Însă oamenii au pierdut complet acest os pe parcursul evoluţiei speciei, iar cercetătorii au dorit să afle motivele din spatele acestei dispariţii.
Cunoscut sub numele de ”baculum”, osul penian poate fi considerat o minune a evoluţiei. El apare la mamifere şi primate din lumea întreagă, însă variază atât de mult în privinţa lungimii - şi a prezenţei sau absenţei -, încât a fost catalogat drept ”cel mai divers os care a existat vreodată”.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Intrigaţi de diferenţele uriaşe în ceea ce priveşte lungimea osului penian din lumea animală, savanţii au reconstruit povestea evoluţiei baculumului, determinând momentul apariţiei sale de-a lungul istoriei în speciile de mamifere şi primate.
Ei au descoperit astfel că osul penian a apărut la mamifere în urmă cu peste 95 de milioane de ani şi era prezent la primele primate care au apărut pe Terra cu 50 de milioane de ani în urmă. Din acel moment, baculumul a devenit mai mare la anumite animale şi mai mic în cazul altora. Macacul brun, care cântăreşte doar 10 kilograme, are un baculum extrem de lung în comparaţia cu talia animalului, iar osul lui penian are o dimensiuni de 5 centimetri. Este de cinci ori mai mare decât baculumul masculilor din specia Mangabey cu guler alb, o specie de maimuţă cu dimensiuni corporale apropiate.
Kit Opie, coordonatorul acestui studiu alături de Matilda Brindle de la University College din Londra, spune că osul penian este mai mare la masculii care practică ”o penetrare prelungită”. Cu alte cuvinte, acest fapt se aplică atunci când actul penetrării durează mai mult de trei minute - o strategie care îi ajută pe masculi să le lase însărcinate pe femele, ţinându-le la distanţă de ceilalţi competitori de sex masculin. Osul penian, care este ataşat de vârful penisului, nu de baza acestuia, oferă suport structural masculilor care practică penetrări prelungite.
La cimpanzei, osul penian are lungimea unei unghii umane. Dimensiunea redusă a acestui os este corelată cu durata foarte scurtă a timpului pe care masculii îl petrec pentru a se împerechea - aproximativ 7 secunde. În grupurile de cimpanzei, femelele se împerechează cu toţi masculii, în ceea ce pare a fi o strategie pentru a reduce riscul ca puii lor să fie ucişi de masculii mai vârstnici. ”Acest fapt transmite fiecărui mascul ideea că fiecare dintre ei ar putea fi tatăl puilor. De asemenea, este în interesul ei (al femelei, n.r.) ca situaţia să fie rezolvată cât mai repede”, a explicat profesorul Kit Opie.
Potrivit oamenilor de ştiinţă, este posibil ca oamenii să îşi fi pierdut osul penian atunci când monogamia a devenit strategia reproductivă dominantă pentru Homo erectus, în urmă cu 1,9 milioane de ani. În relaţiile monogame, masculii nu mai au nevoie să petreacă mult timp penetrând femelele, deoarece este puţin probabil ca ele să îşi caute alţi parteneri sexuali. Este însă doar o teorie.
”Credem că baculumul uman a dispărut din cauza faptului că sistemul de împerechere s-a schimbat la un moment dat. Acel element ar putea fi cuiul final bătut în sicriul baculumului uman, ce era oricum redus încă de la început şi care a dispărut apoi la oamenii ancestrali”, a spus profesorul Kit Opie.
”Când ai o competiţie redusă pentru împerechere, e mai puţin probabil să ai încă nevoie de baculum. În ciuda a ceea ce am fi tentaţi să credem, noi, oamenii, reprezentăm de fapt una dintre acele specii care se clasează sub pragul de trei minute în ceea ce priveşte durata medie a penetrării”, a adăugat coordonatorul studiului.
Studiul a fost publicat în Proceedings of the Royal Society.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
