Mobilier crestat, piese de costum ţărănesc, ţesături de interior, icoane pe lemn şi pe sticlă, cruci, pristolnice, podoabe, furci şi roţi de tors, felinare, ceasuri, candelabre, piuliţe şi râşniţe de alamă, publicaţii socio-etnografice din perioada interbelică, bancnote vechi vor fi expuse la Târgul de Antichităţi, organizat la Muzeul Naţional al Ţăranului Român, între 22 şi 24 iunie.
Potrivit MNTR, în miez de vară, în preajma Sânzienelor, peste 40 de colecţionari din toată ţara vin la Târgul de antichităţi de la Muzeul Naţional al Ţăranului Român, cu lucruri frumoase, nelipsite înainte din gospodăria ţărănească sau de la oraş.
De asemenea, publicul va găsi aici prăjituri, cozonaci şi miere. Nu vor lipsi nici plantele de leac.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
De Sânziene, duminică, 24 iunie, vizitatorii sunt aşteptaţi să împletească coroniţe din levănţică şi flori de câmp.
Preţ bilet: 4 lei, 2 lei (elevi, studenţi, pensionari). Târgul este deschis între orele 10.00-18.00.
Pe 24 iunie se sărbătoreşte Sfântul Ion de Vară; Sânzienele (Drăgaica): "De obicei, Biserica sărbătoreşte ziua morţilor sfinţilor, adică ziua naşterii lor pentru viaţă veşnică. Uneori însă e sărbătorită şi ziua de naştere a sfântului. Este cazul Sfântului Ioan Botezătorul, cel numit în cărţile religioase „Luceafărul” pentru felul în care pregăteşte naşterea „Soarelui”, Iisus Hristos.
Sânzienele sunt nişte zâne bune care zboară noaptea prin văzduh. Mai ales în noaptea dinspre sărbătoarea lor, sunt foarte generoase: dau noroc pentru holde, pentru sănătate. Devin rele numai dacă le supără oamenii.
De Sânziene, fetele culeg florile albe sau galbene numite sânziene şi îşi împletesc din ele cununi şi cingători.
Cingătorile sunt purtate peste zi, iar seara sunt puse la uscat pentru leacuri şi cosmetice. Cununile se pun pe casă, fiecare membru al familiei are cununa lui. După felul în care se usucă, sunt luate de vânt sau cad, cununile vestesc cine va avea noroc peste an, cine se va căsători, cine va muri.
De Sânziene se strâng plante de leac. Până la Rusalii plantele nu erau bune, erau ciupite de Iele. Acum se culeg pentru tot felul de boli, tot felul de vrăji. În această noapte găseşti mai uşor iarba fiarelor care descuie lacăte. Sunt mai multe procedee. Unul dintre ele este aşa: iei un lacăt, îl legi cu o sfoară şi îl târâi după tine prin iarbă, noaptea în câmp. Când auzi că s-a desfăcut, înseamnă că lacătul a dat peste iarba fiarelor.
De Sânziene este interzis să te scalzi.
În alte locuri din ţară, sărbătoarea se numeşte Drăgaică. Câteva fete frumoase se fac Drăgăici. Una dintre ele se îmbracă în mireasă. Ea are puteri deosebite, dă bob grâului, miros florilor... După ce a fost Mireasă-Drăgaică, fata nu se poate căsători timp de trei ani. De trei ani are nevoie să se cureţe de forţele luminoase cu care s-a impregnat într-o singură zi!", scria Irina Nicolau în Ghidul sărbătorilor româneşti (Humanitas, 1998).
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
