În contextul furtului pieselor de patrimoniu de la Muzeul Drents din Assen, History Channel va difuza, din 1 februarie, de la ora 20.00, un maraton al seriei-documentar „Misterul aurului dacic” (2022). Publicul român va afla mai multe despre daci (aceşti mari meşteşugari ai metalelor) şi despre aurul şi creaţiile lor, unele nedescoperite încă. Aurul extras din albia râurilor era transformat în obiecte sofisticate de către daci, care stăpâneau tehnici avansate de prelucrare a metalelor preţioase.
Aceasta a fost prima producţie românească a postului History şi i-a urmărit pe actorul Paul Ipate şi exploratoarea Simina Cernat de-a lungul a trei episoade. Cei doi s-au aflat în căutarea comorilor dacice pierdute, au stat de vorbă cu experţi din Italia, Germania şi România, au spus povestea oamenilor care au dezgropat metalul preţios de acum 2.000 de ani, a celor care l-au apărat cu preţul vieţii, dar şi a celor despre care se spune că au fost victimele blestemului aurului.
Pornind din Roma antică şi sfârşind în albiile râurilor din jurul Sarmizegetusei („Stonehenge-ul României”), cei doi exploratori cunosc experţi locali şi se lasă ghidaţi de tehnologie şi de cei care ştiu unde se află cele mai mari rezerve de aur din Europa. Cele trei episoade au în centru explorarea Romei şi a zonei Roşia Montană, Sarmizegetusa şi descoperirea brăţărilor de aur care au fascinat lumea artei de la New York până la Londra.
Seria este produsă de: Chainsaw Film Productions, producător executiv este John Florescu iar regizor Marin Dinescu.
Paul Ipate, absolvent al Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică I.L. Caragiale Bucureşti, este cunoscut pentru rolurile din „Hârtia va fi albastră”, „California Dreamin'”, „Portretul luptătorului la tinereţe”.
Simina Cernat, autoarea jurnalului de călătorii Samsara, aventurieră şi povestitoare, este o nomadă care a petrecut 6 ani în Asia, vizitând peste 16 ţări. A escaladat munţi, a traversat jungle şi a întâlnit triburi. A suferit în acelaşi timp de febră Dengue şi febră tifoidă şi a supravieţuit. În prezent, ea organizează drumeţii în Himalaya pentru grupuri mici, de 2-3 ori pe an, care includ activităţi sportive precum trekking şi rafting.
Episodul 1
În primul episod al mini-seriei „Misterul Aurului Dacic”, le întâlnim pe gazdele noastre, Paul Ipate, actor şi pasionat de istorie, şi pe Simina Cernat, exploratoare şi alpinistă, la Roma, în inima Imperiului Roman. De aici începem să dezlegăm misterul nostru şi aflăm că aurul care a sporit gloria Romei a venit din îndepărtata Dacie – Transilvania de astăzi. Sfătuiţi de cei mai importanţi istorici ai Romei antice, gazdele noastre au pornit spre Dacia, un regat antic puţin cunoscut, condus de înverşunatul războinic Decebal. Romanii au invadat Dacia de două ori, dar cucerirea ei a adus un blestem asupra împăratului Traian. Călătorind prin sălbăticiile munţilor, exploratorii sunt copleşiţi de întrebări: Oare romanii au luat tot aurul lui Decebal? Cum au transportat aproape 1690 de tone de aur în secolul al II-lea pe o distanţă de mai mult de 1.600 kilometri? Paul şi Simina merg la Roşia Montană, muntele de aur, considerat cel mai mare zăcământ de aur din Europa. Îndrumaţi de experţi locali, geologi, căutători de aur şi folclorişti, ei coboară adânc în subteran, în peşterile închise şi puţurile miniere. Un căutător de aur îşi demonstrează meşteşugul găsind aur aluvionar în râu. Legenda spune că Decebal şi-a ascuns comoara sub albia unui râu. Dramatizările ilustrează un mit larg răspândit al personajului mitologic Vâlva Băii, protectoare a aurului şi a aurarilor.
Episodul 2
Căutarea comorii lui Decebal continuă şi ne duce la templele din Sarmizegetusa, un loc uluitor, cuibărit în munţi şi uitat timp de aproape 1.500 de ani. Arheologul şi istoricul Aurora Peţan îi conduce pe exploratorii noştri către „El Dorado” al descoperirilor din ultimii trei sute de ani. Aurora Peţan povesteşte despre nebunia aurului de la începutul anilor 1990, care a atras braconieri din zone foarte îndepărtate, precum vestul îndepărtat al Americii. Braconierii occidentali au invadat aceste meleaguri şi au plecat cu obiecte de aur şi monede în valoare de peste 10 milioane de euro. Specialistul în monede, Emil Petac, prezintă monedele Koson, de aur şi argint, despre care se spune că au fost luate iniţial din aşezările greceşti de la Marea Neagră şi folosite ulterior ca „titluri de valoare”. (În mod incredibil, kosonii antici se tranzacţionează pe site-urile web specializate.) Paul şi Simina sunt prezentaţi localnicilor care au fost martori ai misterioaselor „flăcări” colorate, care se presupune că ar semnala locaţia exactă a aurului şi argintului. Episodul se încheie cu suspans. Paul şi Simina sunt duşi la „Peştera Bodii”, unde a fost descoperită o comoară de aur care datează din anul 1799. Vor găsi oare Paul şi Simina vreo urmă a comorii?
Episodul 3
Povestea noastră avansează rapid de la istoria antică până în zilele noastre, la celebrul caz al descoperirii Brăţărilor Dacice. În ultimii 25 de ani, 24 de brăţări de aur, cântărind un kilogram fiecare, în formă de spirale cu capete de şarpe, au fost găsite în pământ şi furate. Îl cunoaştem pe principalul vinovat, un bărbat pe nume Florin Rembetea, care îşi aminteşte cu regret şi lacrimi în ochi de acele momente. Din cele 24 de brăţări, doar 13 au fost recuperate, datorită unei acţiuni conduse de Interpol şi de procurorul român, o anchetă care a ajuns până la Londra si New York. Cum au furat aurul? Cum au reuşit să treacă peste graniţă cu brăţările? Şi cum s-a manifestat legendarul „blestem”? Unde este restul spiralelor? Paul continuă cercetarea din avion, survolând peste cele 20 de dealuri pe care se întinde Sarmizegetusa. Folosind tehnologia LIDAR ce permite scanarea şi cartografierea de la înălţime, Paul caută urmele aşezării pierdute. Dar cum dăm de urma aurului? Istorici renumiţi se contrazic cu privire la semnificaţia aurului pentru vechii daci. La finalul episodului, fără niciun moment de ezitare, Paul face scufundări în râul Strei în căutarea comorii. Se pare că blestemul îl ajunge şi pe Paul, care are nevoie de intervenţia echipei pentru a fi salvat din apele rapide ale Streiului.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
