Mario Vargas Llosa estimează că Venezuelei îi va fi ”aproape imposibil” să îşi recupereze democraţia în mod paşnic

Scriitorul peruan Mario Vargas Llosa este de părere că va fi ”aproape imposibil” pentru Venezuela să ”îşi recupereze democraţia într-o manieră paşnică”.

El a declarat pentru El Pais că, având în vedere ”dictatura” guvernului Nicolás Maduro, situaţia din Venezuela este ”tristă”.

”În trista situaţie în care a ajuns Venezuela este mai puţin decât imposibil - decât dacă are loc o fractură a regimului - ca ea să îşi recupereze democraţia în mod paşnic, prin alegeri curate”, a spus laureatul Nobel. ”Crede cineva că Maduro este capabil să se lase distrus la urne?”, s-a întrebat el.

Critic acerb al guvernului venezuelean, Llosa spune că Maduro a făcut toate ”ilegalităţile electorale” şi a demonstrat ”adevărata dictatură pe care a instaurat-o regimul”, pentru că ştie că are împotriva sa majoritatea ţării, citează AFP.

”Există vreo posibilitate să existe alegeri adevărate, la care să câştige cel mai votat candidat? Eu cred că nu şi, desigur, mi-ar plăcea să mă înşel”.

Deplângând creşterea nivelului de sărăcie sub regimurile Maduro şi Hugo Chávez, Vargas Llosa a adăugat că ”nu există precedent în istoria Americii Latine ca o ţară cu o demagogie statală şi colectivistă să o distrugă economic şi social aşa cum s-a întâmplat cu Venezuela”.

Mario Vargas Llosa s-a născut în 1936 la Arequipa, în Peru, şi a copilărit în Bolivia împreună cu mama şi bunicii materni. Între 1950 şi 1952 a urmat cursurile unei şcoli militare din Lima - experienţă descrisă în primul său roman, ”Oraşul şi câinii”. În 1955, Llosa s-a căsătorit cu o mătuşă, Julia Urquidi, de care a divorţat în 1964, pentru ca, un an mai târziu, să se însoare cu verişoara lui, Patricia.

Una dintre cele mai cunoscute cărţi ale sale este ”Oraşul şi câinii” (1963), care explorează structurile puterii politice din America Latină. Printre titlurile semnate de scriitorul sud-american se numără volumele ”Casa verde”, ”Conversaţie la Catedrală”, ”Războiul sfârşitului lumii”, ”Cine l-a ucis pe Palomino Molero?”, ”Mătuşa Julia şi condeierul” şi ”Rătăcirile fetei nesăbuite”. În 2010, a fost distins cu premiul Nobel pentru Literatură.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.