Lucrarea ”Măiastra” a lui Constantin Brâncuşi a fost imprimată pe o coliţă emisă de Poşta Moldovei la 145 de ani de la naşterea istoricului Nicolae Iorga.
Poşta Moldovei a emis, prin Biroul său Marca Personalizată, în tiraj limitat, cinci mărci poştale personalizate, cuprinse într-o coliţă, şi un plic dedicat dezvelirii bustului marelui istoric Nicolae Iorga la Sarandë, Albania, pe 19 noiembrie, informează Institutul Cultural Român.
Cele cinci mărci poştale personalizate - policrome, dantelate şi adezive - redau, în chenar atribuit imagini cu bustul lui Nicolae Iorga, sigla Institutului Cultural Român şi data inaugurării bustului (19.11.2016), clădirea Institutului Român (”Casa Iorga”) de la Sarandë – fotografie din epocă, coperta exterioară şi coperta interioară a lucrării lui Nicolae Iorga ”Breve histoire de l’Albanie et du people albanai”s (Scurtă istorie a Albaniei şi a poporului albanez)”, publicată în 1919 la Bucureşti; Casa Iorga de la Saranda - astăzi, o fotografie - portret a lui Nicolae Iorga (1871–1940).
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Manşeta policromă a coliţei este intitulată ”Arte plastice”, având în partea dreaptă un desen al operei ”Măiastra”, a sculptorului Constantin Brâncuşi.
Pe 19 noiembrie, la Sarandë, în Albania, va fi dezvelit un bust al istoricului şi politicianului român Nicolae Iorga, lucrare realizată cu sprijinul ICR de sculptorii de origine aromână Zisa Muşa şi Mario Muşa, din Fier, Albania.
Evenimentul de la Sarandë este organizat în parteneriat cu Fundaţia ”Nicolae Iorga”, din Sarandë, Ambasada României la Tirana, cu sprijinul Primăriei Oraşului Sarandë.
La ceremonia ce va avea loc pe faleza ”Hasan Tahsini” sunt invitaţi oficiali ai statului albanez şi român, reprezentanţi ai autorităţilor locale, precum şi ai aromânilor (românilor) din regiune, personalităţi marcante ale vieţii socio-politice şi culturale a aromânilor (românilor) din cele două ţări.
Manifestarea se va încheia cu un spectacol de muzică şi dansuri populare aromâne, susţinut de artişti din România: Eliza Nirlu şi orchestra sa, ansamblul folcloric ”Dor” din Sarighiol de Deal, judeţul Tulcea (coordonator Dumitru Caimacan-Popescu), alături de coruri de copii, din Fier şi Deviaka, Albania.
Nicolae Iorga (1871 - 1940) a fost istoric, scriitor şi om politic român, academician şi profesor universitar, prim-ministru al României (19 aprilie 1931 - 6 iunie 1932).
Prelegerile sale despre istoria Albaniei, care oferiseră delegaţiei albaneze la Conferinţa de la Londra (1913) argumente pentru afirmarea drepturilor istorice ale poporului albanez, au fost publicate, în anul 1919, în cartea Brève histoire de l’Albanie et du peuple albanais.
Drept recompensă, Regele Ahmet Zogu i-a dăruit lui Iorga, în anul 1931, un teren pe malul mării, în Sarandë, lângă port. Nicolae Iorga a donat statului român terenul în anul 1934, iar aici s-a construit, între anii 1937 şi 1938, clădirea Institutului Român din Albania sau ”Casa Iorga“, după planurile arhitectului Petre Antonescu. Institutul a devenit ulterior un important aşezământ de cultură românească. Se întăreau, astfel, relaţiile diplomatice şi culturale româno-albaneze.
Începând cu anul 1935, Nicolae Iorga l-a delegat să se ocupe de viitorul Institut Român din Albania pe profesorul Dumitru Berciu, ilustru istoric şi arheolog.
Iorga a fost cel care a descoperit, în anul 1915, la Biblioteca Medicea Laurenziana din Florenţa, cel mai vechi document cunoscut în limba albaneză, datat 1462 - formula ”e pagëzimit”, o formulă de botez, un text liturgic scris de arhiepiscopul romano-catolic de Durrës, Pal Engjëlli.
”Marele erudit a privit Balcanii ca locul unde s-a născut, s-a legănat şi s-a copt «copilul» care, cu timpul, a devenit Bătrânul Continent, iar pe balcanici ca pe băştinaşi autentici ai săi”, spunea academicianul Kopi Kyçyku.
Opera lui Nicolae Iorga conţine numeroase studii, lucrări de sinteză asupra istoriei naţionale, cercetări privind viaţa aromânilor (românilor din Balcani), evoluţia şi autohtonia lor în părţile central-sudice ale Balcanilor, inclusiv în Albania. El arată că limba folosită de aromâni este un dialect al limbii române, formată, de o parte şi de alta a Dunării, derivată din latina populară, evoluată în mod specific, în secolele de sfârşit ale Antichităţii şi de început ale Evului Mediu.
Este binecunoscută originea sud-dunăreană a istoricului, Iorga însuşi afirmând că un strămoş al său provine din zona Pindului.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
