Locuinţa burgheză a lui Dinu Lipatti de pe bulevardul Lascăr Catargiu a fost transformată în casă a artelor, Centrul cultural "Dinu Lipatti", după ce a fost închiriată de Municipalitate. Gabriela Firea, primarul general al Capitalei, a declarat luni seară, la evenimentul de inaugurare, că îşi doreşte încă o clădire, mai generoasă ca spaţiu, pe care să o dedice tot pianistului.
Alice Barb, director fondator al Centrului, a mărturisit că "Dinu Lipatti va rămâne unul dintre cele două-trei genii muzicale recunoscute la nivel internaţional pe care le-a dat această ţară şi noi trebuie să-l aducem acasă".
În casa proprietate a tatălui lui Dinu Lipatti, care acum este înnoită, s-au păstrat sobele originale, ancadramentele uşilor, decoraţia plafoanelor şi, parţial, lambriurile. Pianul compozitorului se află în acelaşi loc, în mica estradă din salon, în care luni seară audienţa a urmărit un moment artistic susţinut de soprana Irina Iordachescu, tenorul Lucian Corchiş, actriţa Daniela Nane şi pianista Mădălina Paşol, "Integrala Liedurilor" lui Dinu Lipatti.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Încăperile cu funcţiuni domestice sunt situate de-a lungul unui coridor lung care conduce spre intrarea secundară dinspre Strada Visarion. Imobilul are o mansardă generoasă, unde erau situate camerele servitorilor.
Casa, construită la 1902, în care a locuit marele pianist şi compozitor Dinu Lipatti, are şase camere şi două în pod. Zidăria este din beton, iar tâmplăria este din lemn, respectiv glafuri din marmură. Podelele camerelor sunt acoperite cu parchet clasic, iar în baie, gresie. Suprafaţa utilă este de 260,15 metri pătraţi, iar suprafaţa terenului de 707 metri pătraţi.
În luna ianuarie 2017, casa, înregistrată în lista monumentelor din Bucureşti, a fost scoasă la licitaţie în urma unei executări silite, după ce proprietarii nu au mai putut plăti un credit bancar. Atunci, preţul de pornire a fost stabilit la 2,54 milioane de euro.
În ceea ce priveşte recuperarea casei, primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, a spus la evenimentul de inaugurare: "Pentru a o salva de la degradare, am preluat-o deocamdată în chirie, poate vom putea să o şi achiziţionăm, într-o perspectivă nu foarte îndepărtată. Am reuşit să reparăm cu fondurile Primăriei ceea ce era de recondiţionat, a fost amenajată şi iată că astăzi inaugurăm Centrul cultural "Dinu Lipatti" din Capitala României, în Anul Centenar - 100 de ani de la Marea Unire, an în care trebuie să arătăm nu doar intenţiile bune, ci şi faptele cât se poate de concrete faţă de înaintaşii noştri".
Ea a continuat: "Acest centru, pentru primii vizitatori, pare foarte mic, dar are o încărcătură simbolică şi puternică şi de aceea fac o promisiune în faţa dumneavoastră: că voi mai căuta o altă clădire, mai generoasă ca dimensiuni, pe care să o dedicăm, de asemenea, geniului lui Dinu Lipatti".
Alice Barb i-a sugerat edilului că "se poate face un parc Dinu Lipatti lângă noi şi poate, cine ştie, veţi reuşi să faceţi atât de necesara, de celebra şi de dorita sală de concert de 2.500-3.000 de locuri, care ar putea şi chiar ar trebui să poarte numele lui Dinu Lipatti, pentru că, la urma urmei, el a fost cel mai mare concertist al acestei ţări".
A doua ediţie a festivalului "I Love Lipatti" se va desfăşura până pe 25 martie, la Centrul cultural "Dinu Lipatti". Aici vor avea loc conferinţe despre viaţa şi creaţia lui Dinu Lipatti susţinute de prof. univ. dr. Grigore Constantinescu ("Walter Legge despre Dinu Lipatti"), prof. univ. dr. Dan Dediu ("Despre pianistica lui Dinu Lipatti"), lector univ. dr. Irina Hasnaş ("Dinu Lipatti - Predecesori şi urmaşi"), jurnalistul Marius Constantinescu ("Dinu Lipatti. Schiţă pentru un anti-brand"), precum şi recitaluri.
Dinu Lipatti s-a născut în 19 martie 1917 la Bucureşti. Elev al Floricăi Musicescu şi, mai târziu, al compozitorului Mihail Jora, s-a prezentat în 1933, la doar 16 ani, la un concurs de pian din Viena. Impresionând publicul cu interpretarea sa, Dinu Lipatti a primit premiul al doilea, rezultat considerat insuficient de unul dintre membrii juriului, pianistul francez Alfred Cortot, care a părăsit juriul.
Ulterior, Alfred Cortot l-a invitat pe Dinu Lipatti la Paris să îşi continue studiile de pian la École Nationale de Musique. Printre profesorii francezi de la care a învăţat muzică se numără Paul Dukas şi Nadia Boulanger, iar dirijoratul l-a studiat cu Charles Munch.
Odată cu primul recital de la Paris, Dinu Lipatti a devenit un nume cu rezonanţă în viaţa muzicală a Franţei şi a continuat pe drumul unei cariere de succes. În România a susţinut numeroase recitaluri, unele dintre ele în compania lui George Enescu.
În 1943, Dinu Lipatti a fost diagnosticat cu o formă de leucemie, ceea ce nu l-a împiedicat ca în următorul an să devină profesor la Conservatorul din Geneva. Totodată, şi-a continuat cariera dând recitaluri de pian sau ca solist împreună cu renumite ansambluri orchestrale din toată Europa. A colaborat cu şefi de orchestră ca Herbert von Karajan, Ernest Ansermet şi Alceo Galliera.
În 1946 a încheiat un contract exclusiv cu casa de înregistrări Columbia, realizând înregistrări apreciate în întreaga lume.
În anul 1950, în ciuda agravării bolii, Dinu Lipatti a susţinut în septembrie la Besançon un ultim recital, care a fost înregistrat. Compozitorul a decedat trei luni mai târziu.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
