Investiţie de peste 100 de milioane de euro pentru Muzeul Naţional de Istorie - Turcan: „Va deveni al doilea cel mai mare monument istoric consolidat şi restaurat în România”

Investiţia de peste 100 de milioane de euro pentru Muzeul Naţional de Istorie a României este finanţată prin Acordul - cadru de împrumut dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, a anunţat miercuri, într-o conferinţă de presă, Raluca Turcan. Va fi a doua cea mai mare investiţie într-un monument istoric pe care îl realizează o instituţie a statului după Palatul Culturii din Iaşi, a adăugat ministrul Culturii.

„Aşadar am făcut primul pas. A fost un pas pentru care am lucrat cot la cot cu domnul director (Ernest Oberlander Târnoveanu, managerul MNIR) şi cu echipa domniei sale, împreună cu echipa de la Unitatea de Management a Proiectului, care va derula această investiţie. Pentru a ajunge în acest punct, va trebui finalizată nota de documentare şi toată documentaţia tehnică necesară depunerii acestui proiect în faza DALI", a declarat Raluca Turcan.

„Am depus la SEAP documentaţia de elaborare a D.A.L.I. pentru obiectivul de investiţii Muzeul Naţional de Istorie a României, urmând ca  anunţul de participare să fie publicat în următoarele zile, după parcurgerea celorlalte etape obligatorii: verificarea documentaţiei de către Ministerul de Finanţe şi validarea de către Agenţia Naţională a Achiziţiilor Publice. Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti va deveni al doilea cel mai mare monument istoric consolidat şi restaurat în România, cu o suprafaţă totală de 32.000 mp, după Palatul Culturii din Iaşi, unde investiţia realizată prin Unitatea de Management a Proiectului din cadrul Ministerului Culturii a fost de 26,4 milioane euro, în perioada 2007 - 2016”, a anunţat Ministerul Culturii. 

Muzeul deţine cea mai valoroasă şi semnificativă parte a patrimoniului arheologic, numismatic şi istoric al ţării, multe dintre ele fiind unicate în Europa şi în lume.

Raluca Turcan a mai spus că „este un moment extrem de important şi pentru care fiecare zi a mandatului de ministru am alocat-o pentru a ajunge, în sfârşit, să intrăm într-o linie dreaptă cu o investiţie de 100 de milioane de euro pentru refacerea Muzeului Naţional de Istorie a României. Această investiţie este posibilă în baza unui acord de finanţare cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE) şi restaurarea, refacerea acestui muzeu este a doua cea mai mare investiţie într-un monument istoric pe care îl realizează o instituţie a statului după Palatul Culturii din Iaşi şi vorbim despre o suprafaţă totală de 34.000 de metri pătraţi".

Se urmăreşte atât consolidarea şi restaurarea clădirii monument istoric, cât şi realizarea unui spaţiu modern, european, adecvat rolului ce i-a fost atribuit - de păstrător al celei mai importante colecţii clasate în categoriile patrimoniului cultural naţional mobil, fond şi tezaur.

În cadrul celui de-al treilea Acord - cadru cu BDCE, „finanţăm proiecte de investiţii pentru alte şapte obiective de patrimoniu şi infrastructură culturală: Teatrul Naţional şi Opera Română din Cluj, Teatrul Naţional „Marin Sorescu” din Craiova, o nouă sală de concerte în Iaşi destinată Operei Naţionale Române Iaşi, Vila „Ion I.C. Brătianu” din Bucureşti, Conacul "Vârnav Liteanu" de la Liteni, judeţul Suceava, Vila „Florica” de la Ştefăneşti, judeţul Argeş, Muzeul Revoluţiei Anticomuniste de la Timişoara. Am deschis discuţiile pentru extinderea acestui portofoliului de investiţii in parteneriat cu BDCE pentru cel puţin încă trei obiective: Opera Naţională Română, refacerea Sălii Palatului sau construirea unei noi săli de spectacole în Bucureşti si restaurarea si extinderea Muzeului Antipa”, a precizat Ministrul Culturii.

MNIR se află într-un stadiu avansat de degradare şi cel mai mare pericol pentru siguranţa şi integritatea publicului, a personalului şi a bunurilor culturale, îl reprezintă eventualitatea unui seism.

Un centru de cultură modern

Ministrul Culturii îşi doreşte ca acest muzeu să devină unul „primitor şi care să reprezinte o motivaţie mai ales pentru tânăra generaţie”.

„Structura clădirii a fost serios afectată după cutremurele din 1940 1977 şi reprezintă la momentul de faţă sau prezintă o serie de vulnerabilităţi structurale ceea ce practic ne conduce în situaţia de a consolida clădirea şi în acelaşi timp de o restaurare, două proceduri extreme de provocatoare”, a explicat Turcan.

Muzeul are în administrare aproximativ 700.000 de piese şi „reprezintă cea mai valoroasă şi semnificativă parte a patrimoniului nostru arheologic numismatic şi istoric al ţării”.

Raluca Turcan a anunţat şi că a deschis deja posibilitatea prelungirii acordului sau deschiderii unui nou acord, „astfel încât lista investiţiilor în patrimoniul construit în România să fie completată cu refacerea Operei Naţionale şi refacerea sau construcţia unei noi săli de concerte, dar şi refacerea Muzeului Antipa, „acestea fiind alte două obligaţii morale pe care noi le avem ca stat şi ca minister al Culturii”.

Patrimoniu îmbogăţit cu 27.000 de piese în perioada 2015-2020

Obernader-Târnoveanu a declarat că în acest moment, dintr-un spaţiu de peste 34 000 m², doar o treime poate fi cu indulgenţă folosit pentru activităţile specifice de muzeu, restul spaţiului fiind transformat în depozite. 

„În acest moment, laboratoarele noastre funcţionează în nişte condiţii absolut inumane pentru personal şi sigur şi din punct de vedere tehnic. Deci va trebui să asigurăm spaţiul de laboratoare care să fie funcţionale. Vom avea nevoie de spaţiu în care să funcţioneze depozitele. În plus, în perioada 2015- 2020, colecţia noastră a crescut cu 27.000 de piese donate, achiziţionate sau rezultate din săpăturile arheologice. Deci nevoia noastră de spaţiu de depozitare este una esenţială”, a spus directorul instituţiei, care a subliniat că piesele care stau de 30 de ani în depozite nu pot fi expuse fără a fi restaurate.

Managerul a promis că MNIR va avea şi o bibliotecă, Muzeul având în prezent o colecţie de 90.000 de volume.

Diana Corjan, de la Unitatea de Management a Proiectului din Ministerul Culturii, a anunţat că, după faza DALI, care durează de regulă circa şase luni, va solicita urgentarea procedurilor prin „proiectare cu execuţie”.

„Etapele pentru o astfel de investiţie sunt elaborarea studiului DALI, proiect tehnic şi începerea lucrărilor de execuţie. Din experienţa administrativă pe care o am, cunosc că pentru a scurta toate procedurile şi implicit timpul pentru documentaţie există soluţia proiectare cu execuţie şi Unitatea de Management a Proiectului va merge pe această soluţie ca, după faza DALI, să solicităm proiectare cu execuţie, astfel încât timpul să fie cel mai scurt cu putinţă", a explicat Corjan.

Mutarea exponatelor de la MNIR, unele deja pregătite pentru acest proces, va fi şi realizată şi cu ajutorul Ministerului Apărării. Raluca Turcan a spus că are în vedere spaţii private de depozitare.

Ea a subliniat că la construcţia bugetului pentru anul viitor va exista o componentă de asigurare a transportului şi derulare a procesului de mutare a exponatelor în momentul în care va exista deja o predictibilitate a începerii efective a lucrărilor de restaurare.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.