Regizorul Barry Levinson şi actorul Robert De Niro vorbesc într-un interviu HBO publicat în exclusivitate de News.ro despre ”vrăjitorul” finanţist Bernie Madoff, personaj principal al peliculei ”Vrăjitorul minciunilor/ The Wizard of Lies”, pe care îl aseamănă cu Donald Trump, despre fraudă şi nereguli financiare.
Filmul ”The Wizard of Lies”, cu Michelle Pfeiffer şi Robert De Niro în distribuţie, va avea premiera duminică, la HBO.
Filmul, regizat de Barry Levinson, spune povestea scandalului care l-a avut în prim plan pe finanţistul şi escrocul Bernie Madoff. Robert De Niro joacă rolul brokerului, în timp ce Michelle Pfeiffer o interpretează pe soţia lui.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Scenariul filmului de televiziune este scris de Sam Levinson, John Burnham Schwartz şi Samuel Baum, iar din distribuţie mai fac parte Hank Azaria şi Kristen Connolly.
În 2008, brokerul, consultantul şi finanţistul Bernard Madoff a ajuns pe prima pagină a ziarelor din întreaga lume după ce a fost arestat sub acuzaţia de înfăptuire a celei mai mari fraude financiare din istoria Statelor Unite.
Acesta este primul rol al lui Robert De Niro (premiat cu Oscar pentru ”Raging Bull” şi ”The Godfather II”) într-o producţie HBO, la fel şi pentru Michelle Pfeiffer (câştigătoare a unui Glob de Aur pentru “The Fabulous Baker Boys”).
Prezentăm integral interviul acordat de Barry Levinson şi Robert De Niro:
Ştim că Madoff nu a fost mereu atât de corupt şi că a condus nişte operaţiuni incredibile şi legitime. Ce credeţi că s-a întâmplat? Ce trebuie să se întâmple pentru ca un bancher foarte talentat să devină un infractor?
Robert De Niro: Nu ştiu, nu sunt în măsură să răspund. Pur şi simplu faci nişte lucruri. Îţi urmezi abordarea. Când am lucrat la “Taurul furios”, Marty (Scorsese) şi cu mine am petrecut mult timp cu Jake LaMotta şi familia lui, dar, în cele din urmă, a trebuit să luăm o decizie despre cum o să facem totul. Acum lucrurile au stat la fel, cu Barry (Levinson) şi Sam (Levinson), care e fiul lui Barry şi a scris scenariul.
Cred că s-a implicat uşor, uşor în fraudă pentru că lucra în finanţe. O altă parte din mine simte însă, şi e posibil să mă înşel, că simţea dispreţ faţă de oamenii pe care îi păcălea. Nu-i păsa de ei pentru că erau genul de oameni care erau. Copiii lui au devenit acel gen de oameni, au mers la şcoala pregătitoare şi tot tacâmul, dar el era din altă lume. Într-un fel, a vrut să fie deasupra lor. Este un fel de tematică cu mafioţi: copiii mei vreau să fie avocaţi şi doctori şi dentişti. O să fac nişte chestii ilegale, dar nu vreau ca ei să fie implicaţi în asta. Nu vreau ca ei să ştie şi tot aşa…Asta este o posibilă teorie.
Actorii spun că nu ar trebui niciodată să-ţi judeci personajul, însă Madoff nu pare să aibă remuşcări. A fost dificil să nu-l judecaţi?
Barry Levinson: Nu ne putem da seama de asta. El privea lucrurile aşa: fac bani pentru oameni şi, uneori, pierdem bani, nu te uiţi la aspectul emoţional al situaţiei. Deci, nu putem determina concret acest lucru. Tot ce putem face este să prezentăm aceste elemente şi să facem oamenii să tragă propriile concluzii. În istorie, întotdeauna există o schemă Ponzi.
Robert De Niro: În fiecare minut se naşte câte un fraier.
Barry Levinson: Da, şi cineva trebuie să redefinească acest lucru.
Asta e pentru că toţi credem că perspectiva de a face bani fără să depunem efort e posibil?
Barry Levinson: Da, şi eşti prins în asta. Unul dintre lucrurile pe are oamenii nu le realizează este că el avea cel mai extravagant fond existent. Nu e ca şi cum spunea: o să-ţi dau 30% pe dolar. Practic dădea cam 12%. Existau nişte fonduri mai mari, care dădea 13 sau 14%, dar erau şi puţin mai volatile. Aşa că unii oameni s-au gândit că o să meargă pe mâna tipului care merge la sigur. Nu-mi dă cel mai mare profit, dar este un profit consistent. Deci într-un fel, mergeau pe mâna unui investitor conservator.
Robert De Niro: Asta făcea el, era consistent, iar Harry Markopolos a observat asta. Ca să folosim cuvintele lui, a spus că a aflat în câteva minute – şi-a dat seama că ceva nu e în regulă, că era un fel de schemă Ponzi. Asta pentru că tot creştea, în mod constant, niciodată nu oscila.
Şi pare remarcabil faptul că autorităţile de reglementare au ratat asta? Că nu au observat sau că s-au uitat în altă parte?
Barry Levinson: Acum încearcă să scape de dispozitivele de siguranţă din nou. Aşa funcţionează guvernul. El funcţiona în modul său propriu şi cei de la FCC nu-şi făceau treaba, cum a spus Diana (B Henriques, autoarea cărţii ”The Wizard of Lies: Bernies Madoff and the Death of Trust”, n.r.). Asta a fost cea mai mare greşeală a lor. Întrebăm de ce şi e probabil pentru că nu aveau fonduri suficiente şi destul personal. Trebuie să se ocupe de foarte multe lucruri. Aşa că a fost un amestec din toate astea.
Robert De Niro: A fost şi una dintre acele persoane, pentru care reglementatorii care se mutau în sectorul privat îşi doreau să lucreze.
L-aţi întâlnit vreunul dintre dumneavoastră în viaţa reală sau cunoşteaţi pe cineva care investise?
Robert De Niro: Da, aveam nişte prieteni care investiseră. Am vorbit cu unul sau doi oameni care fuseseră prieteni cu el, dar nu au vorbit niciodată despre finanţe. Au spus că era foarte cordial – oamenii înţelegeau că pur şi simplu nu vorbea despre lucrurile astea. Singurul tip care părea să ştie despre situaţie era Frank (Dipascali), ştiţi voi, de la etajul 17.
Domnule Levinson, faptul că aţi lucrat cu fiul dumneavoastră la acest proiect trebuie să fi stârnit nişte sentimente interesante despre abilitatea lui Madoff de a lucra alături de fiii lui, implicându-i în ceva atât de corupt despre care nu aveau habar.
Barry Levinson: Cred că asta e fundaţia cu care ţi-e dat să lucrezi. Pentru că domeniul financiar e abstract, iar aici avea de-a face cu sânge din sângele lui. Cum s-a descurcat cu soţia lui, cum s-a descurcat cu copiii lui? Lucrurile au luat o întorsătură foarte personală. Când aprofundezi situaţia, obţii o imagine mai clară a omului.
Robert De Niro: Eu nu cred că soţia şi copiii ştiau ceva, iar Barry cred că are aceeaşi părere. Cred că i-a protejat de asta. Şi, până la urmă, ce rost avea să le spună? Oricum urma să se afle. Ce făcea el era atât de secretos. E destul de rău că ştia etajul 17 – dacă ar spune familiei, copiii vor fi supăraţi. I-ar pune pe toţi într-o situaţie compromiţătoare. Iar dacă ei află, atunci el trebuie să se oprească. Asa că singura dată când le-a spus a fost când ştia că urma să fie descoperit.
Presupun că asta e singura zonă în care aţi putea spune că are un grad de compasiune – încearcă să-şi protejeze familia…
Barry Levinson: Aparent, era foarte abuziv verbal faţă de ei.
Robert De Niro: Cu toate astea, îl admirau, iar când s-a aflat că le-a făcut ce le-a făcut, au fost cu atât mai supăraţi pe el pentru că i-a pus în acea poziţie. Au fost furioşi pentru că i-a lăsat să se întrebe ce urmează să facă. Erau supăraţi şi plini de resentimente.
Ce efect credeţi că a avut asupra lui faptul că a trebuit să ţină un secret de o asemenea amploare?
Robert De Niro: Ştiau Frank şi alţi câţiva, deci nu e ca şi cum nu spusese nimănui – au pus la cale această schemă împreună, dar a trebuit să ţină totul secret.
Acest secret nu are cum să nu-i fi afectat relaţiile de familie.
Robert De Niro: Da, asta se vede în scena de pe plajă, în care copiii vor să ştie de ce nu pot face ceva, iar el se poartă ca Donald Trump. Atunci îţi dai seama cum şi-a crescut băieţii.
Barry Levinson: Motiv pentru care, într-un fel, Mark a fost cel mai devastat. Pentru că avea atâta nevoie de iubirea tatălui său. Furia stârnită de trădare a fost dincolo de lucrurile cărora le putea face faţă.
Care e acum relaţia lui Bernie cu Ruth?
Barry Levinson: Aşa cum arătăm şi în film – el tot sună, iar, într-un final, ea i-a spus că nu mai vrea să vorbească cu el niciodată şi s-a ţinut de cuvânt. Gândeşte-te doar că ea avea 13 ani când l-a întâlnit, deci ştia doar lumea asta. Nu e ca şi cum lucrase prin diverse locuri, după care l-a întâlnit la 26 de ani, când avea deja identitatea bine conturată. Ea nu a avut parte de asta.
În unele zone, persistă ideea că frauda şi neregulile financiare sunt infracţiuni fără victime. Aveaţi păreri clare despre asta chiar dinainte de acest proiect?
Robert De Niro: Da. Mulţi oameni au scăpat şi nu au plătit niciun preţ pentru lucrurile prin care ne-au făcut să trecem. Au fost făcute filme despre asta, documentare foarte bune. Chiar şi “Brokerii apocalipsei”. Însă nu s-a obţinut nimic – nu cred că vreunul dintre ei a plătit vreun preţ. Toate aceste instituţii majore şi niciun om nu a mers la închisoare.
Barry Levinson: Pare de neconceput. Acum guvernul vrea să scape de reglementările pe care le făcuse pentru a proteja oamenii, spunând că nu sunt bune şi trebuie să scape de ele.
Credeţi că noua administraţie o să ajute în vreun fel cu reglementarea financiară?
Barry Levinson: N-aş crede.
Robert De Niro: Nu cred. N-ai de unde să ştii sigur, dar aş spune că tocmai pentru că (Trump) e atât de imprevizibil, lumea are impresia că asta e ceva ce ar putea face, deşi el însuşi a profitat de acest lucru. Ca şi alte lucruri despre care spunea: credeţi-mă, cunosc sistemul şi chiar îl ştie, pentru că l-a fentat.
Este o provocare aparte să interpretaţii oameni reali care sunt încă în viaţă?
Robert De Niro: Nu, există un avantaj – nu neapărat în cazul lui Madoff, existau o mulţime de informaţii despre el, dar în cazul lui Jake LaMotta (”Taurul furios”, n.r.) de exemplu, am petrecut mult timp cu el. Până la urmă, Marty şi cu mine ne-am bazat pe carte şi pe discuţiile cu Jake. Aşa că e grozav ca persoana respectivă chiar să existe. Cât de sinceri o să fie e sub semnul întrebării – vor minţi în legătură cu unele lucruri, iar asta e normal. Trebuie să fii intuitiv în ceea ce priveşte povestea ta, personajul şi ce alegeri vei face.
Chiar şi din punct de vedere fizic l-aţi surprins incredibil de bine…
Robert De Niro: Am avut noroc din punctul ăsta de vedere.
A fost altcineva care ar fi putut să-l joace în afară de Robert De Niro?
Barry Levinson: Nu cred.
Robert De Niro: Hai ,Barry, fii sincer, cine a fost prima opţiune?
Barry Levinson: Am mers la Danny DeVito. Era ocupat. Am ajuns să vorbesc cu alţii despre direcţia în care am putea s-o luăm, după care am vorbit cu Bob despre asta, după care am pornit pe acel drum. Mi-am adus fiul în proiect şi lucrurile au evoluat de acolo.
Robert De Niro: Fiul lui nu mai vorbeşte cu el. Glumesc, glumesc. A făcut o treabă grozavă. E un puşti minunat, un tânăr grozav.
E prima oară când aţi lucrat împreună cu Sam - aţi repeta experienţa?
Barry Levinson: Da, mi-ar plăcea să fac asta. A fost distractiv din punctul ăsta de vedere, pentru că Bob îl ştie pe Sam de când era mic. Dacă-mi amintesc bine, cred că atunci când am avut întâlnirea ţi-am spus să-mi dai ocazia să scriu ceva. Cred că ţi-am dat 20 de pagini. Bob a zis că sunt bune şi că ar funcţiona. După care i-am zis că Sam le scrisese. Nu i-am spus dinainte.
Robert De Niro: A fost grozav, o combinaţie remarcabilă.
Barry Levinson: A fost distractiv să fim tată şi fiu în condiţiile în care scriam despre taţi şi fii.
Ca regizor, sunteţi mai atras de poveştile reale?
Barry Levinson: Cred că la acest proiect ce m-a atras a fost ficţiunea. Când eram mic, am văzut la televizor “All my sons”, o piesă de-a lui Arthur Miller despre un tată bogat, care făcuse nişte infracţiuni şi din cauza asta, mai mulţi oameni au murit. Avea doi băieţi, iar unul dintre ei, care se afla într-o misiune în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, a fost atât de devastat de ce a făcut tatăl lui, că s-a sinucis. Ei trăiau cu acest secret. Nu e exact Madoff, dar are dinamica acelor relaţii şi la asta mă gândeam. Mi-am zis că o să explorăm dinamica relaţiei dintre taţi şi fii, a băieţilor care-şi idolatrizează tatăl şi cum e să trăieşti cu o minciună.
De ce credeţi că toate aceste ştiri financiare din ultimii ani funcţionează atât de bine ca poveşti?
Barry Levinson: Oferă senzaţia de dramă şi teamă – lucrurile urmează să se dezlănţuie, însă cu toate astea, avem o familie care ia cina şi nu discută despre aceste lucruri. Apoi vezi momente precum cel dintre Madoff şi nepoata lui. Dintr-odată, toate aceste situaţii clocotesc în acea scenă şi nimeni nu spune nimic – tensiunea e la cote maxime.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
