Liviu Jicman, fost vicepreşedinte al Institutului Cultural Român (ICR) şi proaspăt director general al Muzeului Cotroceni, a declarat în interviu acordat News.ro că a părăsit instituţia când a simţit că rolul său a devenit minimal în raport cu decizii pe care ar fi trebuit doar să le implementeze. Despre muzeul subordonat Administraţiei Prezidenţiale, el spune că acolo trebuie rezolvate mai multe problemele administrative şi îşi doreşte extinderea colecţiilor şi demararea unor evenimente care vor susţine preşedinţia Consiliului Uniunii Europene pe care o va avea România în 2019.
Liviu Jicman a fost vicepreşedinte al Institutului Cultural Român din octombrie 2013. Este membru al Consiliului AFCN pentru perioada 2016 - 2017. Născut în 1981, la Bucureşti, este de profesie economist. Anterior funcţiei de la Institutul Cultural Român, a activat profesional în cadrul Ministerului Culturii (respectiv în cadrul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional) ca director de cabinet al ministrului, apoi în calitate de consilier. Până în anul 2012, a lucrat la Teatrul ”Masca“ din Bucureşti în cadrul departamentului de relaţii publice şi organizare. De asemenea, a făcut parte din Asociaţia Generală a Acţionarilor (AGA) a Studioului Cinematografic SahiaFilm.
Muzeul Naţional Cotroceni a fost înfiinţat în urmă cu 25 de ani şi se află, din 2001, în subordinea Administraţiei Prezidenţiale.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
”Am decis să plec de la Institutul Cultural Român cu 10 luni înainte de expirarea mandatului, atunci când am simţit că rolul meu devine minimal în raport cu decizii pe care ar fi trebuit doar să le implementez în virtutea singurei îndatoriri stabilite prin lege. Legea de funcţionare a ICR, pe care o consider perfectibilă din mai multe considerente, nu precizează atribuţii în dreptul funcţiei de vicepreşedinte, singura menţiune fiind aceea că preşedintele este «ajutat de doi vicepreşedinţi»”, a declarat Jicman în interviu.
El a precizat că, în privinţa mandatului de la Muzeul Naţional Cotroceni, îşi propune să rezolve, mai întâi, mai multe probleme de ordin administrativ descoperite şi să extindă colecţiile instituţiei, care va sprijini prin evenimente preluarea şi exercitarea mandatului României la Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene în anul 2019.
Prezentăm integral interviul acordat News.ro de Liviu Jicman.
Care au fost motivele plecării de la ICR?
Liviu Jicman: Cred că atunci când te afli într-o poziţie de demnitate publică, trebuie să generezi o direcţie, o schimbare în bine, să faci mai mult decât administraţie şi implementarea unor decizii. Mai cred că responsabilitatea trebuie să fie individuală, iar în ICR, deciziile se iau într-un for colectiv în care răspunderea este dezindividualizată. Am decis să plec de la Institutul Cultural Român cu 10 luni înainte de expirarea mandatului, atunci când am simţit că rolul meu devine minimal în raport cu decizii pe care ar fi trebuit doar să le implementez în virtutea singurei îndatoriri stabilite prin lege. Legea de funcţionare a ICR, pe care o consider perfectibilă din mai multe considerente, nu precizează atribuţii în dreptul funcţiei de vicepreşedinte, singura menţiune fiind aceea că preşedintele este ”ajutat de doi vicepreşedinţi”. Sper că numirea nouă pe care Senatul o va face va genera o doză în plus de legitimitate, autoritate şi susţinere pentru ocupantul acestei funcţii în faţa colegilor din ICR şi a partenerilor, în măsură să genereze o “energie instituţională” suplimentară.
Îmi place să cred că, după perioada în care am îndeplinit această funcţie, am reuşit să las câte ceva în urmă: o relaţie de cooperare cu celelalte institute culturale europene, care îşi pierduseră încrederea în instituţie înainte de momentul numirii mele, ICR fiind astăzi model de bune practici pentru reţeaua EUNIC; un proiect-fanion pentru ICR şi de suflet pentru mine - Festivalul Filmului European - ajuns la cea de-a douăzecea ediţie, pe care am reuşit, împreună cu o echipă foarte entuziastă de oameni care au crezut alături de mine, să îl repunem pe un loc meritat, stabil şi relevant pe piaţa culturală din România, chiar dacă acest lucru părea la un moment dat greu de reuşit; un program de finanţări nerambursabile - CentenArt - adresat tuturor operatorilor culturali în perspectiva anului 2018, lansat anul acesta şi care sper să fie continuat şi dezvoltat în anii următori; un reflex de a impulsiona prezenţa artiştilor români în contexte relevante, atunci când festivalurile sau târgurile de artă le apreciază opera; o relaţie de cooperare şi sprijin pe care am avut-o cu colegii din reprezentanţele ICR din străinătate, care reprezintă o resursă umană foarte valoroasă şi a căror expertiză merită susţinută.
Rămân convins de rolul esenţial al acestei instituţii pentru cultura română şi de nevoia de a consolida şi din punct de vedere funcţional statutul său de autoritate autonomă.
Care sunt planurile pe care vreţi să le puneţi în aplicare ca director al Muzeului Naţional Cotroceni?
Liviu Jicman: Planurile mele la Muzeul Naţional Cotroceni, în contextul Centenarului Marii Uniri, sunt legate de o poziţionare justă a acestuia în ansamblul instituţiilor de cultură din România. Martor al celor mai importante decizii de la constituirea statului român modern, ansamblul de la Cotroceni este un simbol pentru câteva elemente definitorii care au dus la realizarea statului român modern: personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza şi Unirea Principatelor Române, monarhia şi rolul Casei Regale în construcţia şi modernizarea statului român, intrarea României în Primul Război Mondial şi realizarea Marii Uniri. Sunt câteva repere istorice pe care vreau să le avem în vedere în programarea acestui an şi mai ales în pregătirea activităţilor din 2018, dar care definesc activitatea de zi cu zi a muzeului. Muzeul Naţional Cotroceni este un important păstrător al artei româneşti, prin colecţiile pe care le deţine, adunate prin grija unor generaţii de specialişti încă dinainte de înfiinţarea instituţiei ca atare, prin numeroasele expoziţii găzduite şi prin activitatea de restaurare pe care o derulează. Extinderea acestor colecţii va fi o preocupare constantă şi în continuare, acesta fiind un demers care poate fi vizibil pe termen lung.
Muzeul Naţional Cotroceni este şi un muzeu de artă decorativă, specific pe care aş vrea să îl continuăm şi accentuăm. Intenţionez să reluăm în anul 2017, după doi ani de pauză, organizarea Salonului Naţional de Artă Decorativă şi să pregătim şi alte proiecte în această direcţie.
Apoi, în contextul preluării şi exercitării mandatului României la Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene în anul 2019, instituţia are nu doar oportunitatea, dar şi obligaţia de a pune în valoare rolul de reprezentare şi protocol pe care îl are în cadrul activităţilor oficiale ale preşedintelui României şi ale Administraţiei Prezidenţiale. În acest sens, am în vedere o direcţie clară de dezvoltare a capacităţii Muzeului Naţional Cotroceni pentru a putea susţine, pe lângă calendarul oficial al Administraţiei Prezidenţiale, activităţi suport din perspectiva culturală, inclusiv găzduirea unor evenimente de prestigiu organizate cu acest prilej.
În egală măsură, pe lângă rolul de reprezentare şi protocol, Muzeul Naţional Cotroceni are şi atribuţii importante de diplomaţie culturală, prin relaţia directă cu Administraţia Prezidenţială. Intenţionez să includ şi această latură a activităţii muzeului într-o perspectivă de dezvoltare strategică a instituţiei prin parteneriate internaţionale.
Dintr-o perspectivă personală, mi-aş dori să dezvolt, alături de echipă, programe educative inovative pentru muzeu, prin care resursele deosebite pe care acest complex le are din punct de vedere cultural-istoric să fie cunoscute şi exploatate.
Aş vrea să lansăm câteva programe - cadru cu termen mediu şi lung de derulare, care să aibă o importantă perspectivă de colaborare cu alte instituţii şi cu mediul cultural independent. Pentru asta, îmi propun ca obiectiv extinderea spaţiilor expoziţionale ale muzeului.
Va trebui să rezolvăm urgent o serie de probleme administrative, care vizează procedurile şi normele interne de funcţionare. Din păcate, am constatat că la Muzeul Naţional Cotroceni, Consiliul Ştiinţific nu s-a întrunit niciodată. Reinstituirea acestuia este o prioritate pe termen scurt pentru mine. Mă bazez pe sprijinul unui viitor Consiliu Ştiinţific, organism a cărui funcţionare este obligatorie, conform legii 311/2003, în cazul unui muzeu de importanţă naţională, aşa cum este cazul Muzeului Naţional Cotroceni. Acoperirea, într-o prima fază fie şi parţial, a deficitului de personal, este un alt aspect administrativ asupra căruia ne vom concentra pe termen scurt.
Cum caracterizaţi activitatea muzeului de până acum şi credeţi că sunt lucruri care trebuie schimbate aici?
Liviu Jicman: În primul rând, activitatea muzeului este prea puţin cunoscută publicului larg. Schimbările pe care mi le-aş dori sunt tocmai pentru a putea valorifica resursele existente: Muzeul Naţional Cotroceni are o încărcătură istorică de mare însemnătate pentru ceea ce reprezintă România Modernă.
În al doilea rând, profesioniştii de aici merită un cadru administrativ care să vină în sprijinul eforturilor lor şi nu să le împovăreze munca. Numeroasele probleme şi deficienţe de ordin administrativ şi juridic, identificate de Administraţia Prezidenţială şi constatate inclusiv în rapoartele Curţii de Conturi din anii anteriori, sunt de natură să prejudicieze inclusiv activitatea curentă a muzeului şi atenţia pe care specialiştii de aici ar trebui să o îndrepte în special spre programul cultural al instituţiei. Cred că s-a ajuns într-o astfel de situaţie şi dintr-o insuficientă reglementare a responsabilităţilor conducerii Muzeului Naţional Cotroceni. Totuşi, acestea sunt aspecte care nu pot umbri munca depusă de generaţii de specialişti, muzeografi, restauratori, arhitecţi care au încercat şi în mare parte au reuşit să salveze acest aşezământ de urgia regimului comunist, precum şi a celor care au ridicat această instituţie muzeală în anii de după revoluţie - tuturor cărora Muzeul Naţional Cotroceni le-a adus un omagiu la aniversarea celor 25 de ani de existenţă.
Care este perioada mandatului dumneavoastră?
Liviu Jicman: Contractul de director general este în conformitate cu legislaţia în vigoare, aplicându-se prevederile Legii nr. 47/1994 privind serviciile din subordinea Preşedintelui României, respectiv ale Ordonanţei de Urgenţă nr. 80/2016. Prin urmare, termenii contractuali, se supun rigorilor prevăzute de legislaţia specifică. Personal, mi-am stabilit un moment de bilanţ în funcţie de reperele strategice menţionate, deci la finalul anului 2019, după încheierea programelor şi activităţilor dedicate Centenarului şi Preşedinţiei U.E.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
