Liviu Jicman, directorul Muzeului Naţional Cotroceni, vorbeşte într-un interviu acordat News.ro despre expoziţia dedicată Zilei Internaţionale a Monumentelor şi Siturilor, despre cultura transferată total în mediul online în această perioadă, precum şi despre impactul pandemiei asupra instituţiei pe care o conduce. El prezintă câteva idei pentru revenirea la o activitate normală şi, pentru că entităţile culturale fac eforturi să fie solidare cu publicul lor acum, speră să fie simţită această solidaritate primind susţinerea vizitatorilor.
Convins că o criză economică va exista, cu siguranţă, după această perioadă, Jicman este încrezător că vor exista şi foarte multe oportunităţi la care va trebui să găsească soluţii noi de implementare.
„Instituţiile de cultură fac eforturi să fie solidare cu publicul lor acum, oferind produse online de cele mai multe ori în regim gratuit, după care putem spera să simţim la rândul nostru această solidaritate primind susţinerea vizitatorilor noştri”, declară Liviu Jicman.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Impactul acestei perioade se resimte pe mai multe planuri, spune directorul. Din punct de vedere al veniturilor planificate, MNC a realizat pe primul trimestru doar aproximativ 80% din ceea ce era planificat, iar pentru trimestrul al doilea „este posibil ca încasările să se apropie de zero faţă de cifrele pe care am construit bugetul”.
După ce va fi ridicată starea de urgenţă, mai afirmă Jicman, sistemul de vizitare va trebui adaptat unor norme şi reguli ce vor fi stabilite de autorităţi, iar programul evenimentelor culturale pentru anul acesta trebuie analizat şi reconfigurat.
„Întreruperile din calendarul cultural vor duce la pierderi financiare semnificative. Anulările evenimentelor culturale nu afectează numai deţinătorii de bilete, publicul în general, ci ecosistemele întregi construite în jurul unui eveniment. Însă nu putem sta şi aştepta, fără să facem nimic, până când se va termina această criză. În acest moment, încercăm să accentuăm această latură educativă, să devenim o platformă culturală care poate fi accesată de toţi cei interesaţi, direct din casele lor”.
Muzeul Naţional Cotroceni marchează Ziua Internaţională a Monumentelor şi Siturilor, sărbătorită anual pe 18 aprilie, prin expoziţia „O lume la răscruce sau libertatea ca responsabilitate. Regina Maria a României pe frontul Marelui Război”. Ea va putea fi vizionată pe site-ul muzeulcotroceni.ro, până pe 15 mai, pe pagina de Facebook a instituţiei, dar şi într-o selecţie pe icomos.org.
Prezentăm integral interviu acordat News.ro de Liviu Jicman:
Pentru că astăzi este Ziua Internaţională a Monumentelor şi Siturilor, aţi pregătit această expoziţie online. De ce aţi ales această temă?
Liviu Jicman: Muzeele şi moştenirea culturală sunt atuuri puternice pentru dezvoltarea oricărei ţări. Acestea pot ajuta la atragerea turiştilor, aduc venituri, regenerează economiile locale, promovează incluziunea, stimulează diversitatea culturală şi reinventează identitatea teritorială. În contextul actual, Muzeul Naţional Cotroceni a ales această temă deoarece am dorit, pentru toţi cei care ne vizitează în mediul online, să putem extinde noţiunea de responsabilitate socială prin prezentarea unor modele istorice. Regina Maria s-a afirmat prin munca susţinută în vederea organizării serviciului de Cruce Roşie, prin lupta pentru înlăturarea epidemiei de tifos care decima armata română, în iarna anului 1917, prin organizarea de cât mai multe spitale pentru îngrijirea bolnavilor şi răniţilor şi vizitarea celor de pe linia frontului, prin ajutorarea orfanilor de război şi a celor nevoiaşi cu alimente, haine şi adăpost. Patrimoniul cultural este un serviciu de interes public, iar printr-un management cultural adaptat acestor timpuri am iniţiat mai multe proiecte educative online pentru publicul interesat, în condiţiile în care distanţarea socială este absolut necesară.
Cum se raportează tema la situaţia pe care o traversăm?
Liviu Jicman: Cultura uneşte, iar prezentarea acestei expoziţii ne responsabilizează, într-un efort comun de solidaritate la nivel internaţional, ca o expresie a unităţii globale în faţa crizei sanitare mondiale. Expoziţia este, de fapt, o poveste în 30 de fotografii de patrimoniu, care prezintă publicului modul în care regina Maria a României a ales să-şi sprijine poporul în anii grei ai Marelui Război, înţelegând că libertatea şi idealurile naţionale nu pot fi câştigate decât printr-o atitudine responsabilă şi de sprijinire cu toate forţele a efortului de război al întregii naţiuni. Împreună cu echipa de la Muzeul Naţional Cotroceni, am ales să prezentăm tocmai acum această poveste în imagini pentru a sublinia, încă o dată, că putem creşte prin libertatea de a acţiona cu responsabilitate, promovând, totodată, un fragment din istoria României, un model de urmat pentru perioada pe care o traversăm. În fiecare an, cu ocazia Zilei Internaţionale a Monumentelor şi Siturilor arheologice, Consiliul internaţional pentru monumente şi situri arheologice (International Council on Monuments and Sites - ICOMOS) propune o temă pentru evenimentele şi activităţile care sunt organizate de membrii şi parteneri. Anul acesta, tema este „Valori comune, patrimoniu comun, responsabilitate împărtăşită” („Shared Cultures, Shared Heritage, Shared Responsability”).
Toate instituţiile de cultură, şi nu numai, din lume se confruntă sau se vor confrunta cu probleme financiare în urma acestei pandemii şi a restricţiilor impuse. Din punct de vedere cultural, cât de gravă estimaţi că este situaţia, la nivel global?
Liviu Jicman: Cred că pentru toţi, nu doar pentru instituţiile culturale, este o curbă uriaşă de adaptare şi învăţare. Însă vedem că este posibil să depăşim structurile tradiţionale şi să ajungem la diferite audienţe, indiferent de industria culturală în care activăm. Cred că acesta este doar începutul unei noi ere a experimentării pe tărâmuri digitale. Industriile culturale, chiar şi în perioada cea mai grea, nu ar trebui să fie trecute cu vederea, ele pot fi umanizatoare şi educative şi reprezintă mijloace alternative prin care publicul poate să digere o lume din ce în ce mai complexă şi alimentată de anxietate. Mai degrabă, aceste evenimente pe care le transferăm acum în mediul online ar trebui să fie văzute ca un mijloc de răgaz, de refugiu şi uşurare a perioadei de izolare la domiciliu.
Poate funcţiona cultura acum online? Are acelaşi impact?
Liviu Jicman: Suntem conştienţi că explorarea online a celor mai fascinante şi mai impresionante industrii culturale nu poate fi comparată cu experienţa reală trăită de public. Cu toate acestea, mediul online se poate dovedi o modalitate importantă de îmbogăţire şi descoperire a cunoştinţelor personale în această perioadă. Dacă ne referim strict la muzee, muzeul real îţi oferă o combinaţie între clădire şi exponate, pe care nu o poti simţi în cazul unui tur virtual. Vizitatorii nu au contact direct cu piesa expusă şi nici nu pot conştientiza dimensiunile operei expuse sau textura acesteia. Pe de altă parte, există şi avantaje ale muzeului virtual, deoarece nu avem un orar fix atunci când ne decidem să îl vizităm şi, totodată, poate atrage un număr mare de vizitatori, simultan. Google Arts & Culture a colaborat cu peste 500 de muzee şi galerii din întreaga lume, pe care le putem astfel vizita virtual, iar Muzeul Naţional Cotroceni este parte a acestei platforme.
Credeţi că oamenii sunt receptivi la conţinutul online disponibil acum? Sunt tot mai multe spectacole de teatru şi operă, concerte şi expoziţii din toate colţurile lumii. Pare a fi saturat mediul online. Este loc de mai mult?
Liviu Jicman: Da, cred că este loc de mai mult, deoarece diversitatea culturală oferă idei şi perspective noi. Conceptul de diversitate culturală admite existenţa unei varietăţi de culturi diferite care nu sunt, nici pe departe, izolate, ci interacţionează şi se intersectează în permanenţă. Indiferent de situaţia globală sau locală, atunci când integrăm obligaţiile de responsabilitate socială în cultura învăţării pe tot parcursul vieţii, ne putem aştepta la rezultate foarte bune. Da, cred că oamenii sunt receptivi la conţinutul online disponibil acum, cred că toate aceste activităţi culturale sunt privite şi ca un refugiu. Ne putem pierde oricând, indiferent de programul de vizitare, în frumuseţea unui tablou vechi de secole, în lectura unei publicaţii rare, sau ne putem simţi complet atraşi de intensitatea unor fotografii inedite şi poveştile lor, pe internet. De asemenea, cultura este transmisă în cadrul societăţii prin intermediul succesiunii generaţiilor, prin imitare, instruire şi exemplu, iar timpul de care dispunem acum, ne ajută în acest sens. Prin proiectele derulate în această perioadă, am vrut ca cei care ne vizitează online să primească informaţiile pe care le caută şi să poată descoperi istoria de peste trei secole a acestui palat, personalităţile care şi-au legat numele de acest spaţiu, precum şi elemente de artă decorativă impresionante.
Care va fi impactul acestor săptămâni asupra Muzeului Naţional Cotroceni?
Liviu Jicman: Impactul acestei perioade se resimte pe mai multe planuri. Strict din punctul de vedere al veniturilor planificate, pe primul trimestru am realizat doar aproximativ 80% din ceea ce planificasem iniţial, iar pentru trimestrul al doilea este posibil ca încasările să se apropie de zero faţă de cifrele pe care am construit bugetul. Nu ştiu când ne vom putea relua activitatea, prin urmare, şi termenul la care să mă raportez în timp e dificil de stabilit. Dar ştim deja că acest lucru nu va putea fi posibil pe durata stării de urgenţă, şi chiar dacă aceasta nu va fi prelungită, sunt sigur că trebuie adoptate măsuri de protecţie şi prevenţie, aşa încât nu e deloc cert că instituţiile de cultură vor putea relua imediat activitatea. Apoi, este foarte posibil ca publicul să fie rezervat faţă de activităţile culturale o vreme, elevii care ne vizitează în număr mare să aibă de recuperat materia şi să nu-şi permită vizite la muzeu, individual sau organizat, turiştii străini care, de asemenea, reprezintă o categorie importantă de vizitatori, să nu fie aşa numeroşi ş.a.m.d.
Aveţi deja un plan pentru revenire?
Liviu Jicman: La rândul nostru, va trebui să adaptăm sistemul de vizitare unor norme şi reguli viitoare stabilite de autorităţi, în condiţiile în care un specific de până acum cel puţin la Muzeul Naţional Cotroceni era că fiecare vizită să aibă loc în cadrul unui grup, sub îndrumarea unui ghid de specialitate. Programul evenimentelor culturale pentru anul acesta trebuie analizat şi reconfigurat şi, cu siguranţă, va fi afectat. La fel, vor fi afectate şi veniturile proprii rezultate din bilete, din vânzare de produse la magazin, prin urmare sursa din care noi putem ulterior, autofinanţa proiecte culturale va fi mult diminuată. Asta înseamnă că, pe termen scurt, va trebui să găsim finanţare pentru fiecare proiect sau să favorizăm acele proiecte care îşi pot acoperi costurile de organizare. Întreruperile din calendarul cultural vor duce la pierderi financiare semnificative. Anulările evenimentelor culturale nu afectează numai deţinătorii de bilete, publicul în general, ci ecosistemele întregi construite în jurul unui eveniment. Însă nu putem sta şi aştepta, fără să facem nimic, până când se va termina această criză. În acest moment, noi încercăm, ca instituţie naţională de interes public, să accentuăm această latură educativă, să devenim o platformă culturală care poate fi accesată de toţi cei interesaţi, direct din casele lor. După ce am preluat acestă funcţie la sfârşitul anului 2016, am reuşit să dublăm veniturile proprii ale muzeului în doar doi ani, depăşind 1 milion de lei anual la acest capitol. Această reuşită îmi dă încredere ca vom putea să ne adaptăm şi în viitor.
O soluţie ar fi ca, poate, în timp, aceste programe să includă şi o componentăde crowdfunding, în sensul de finanţare participativă sau finanţare din partea celor care doresc să investească în respectivele proiecte. Iar noile tehnologii pot facilita o astfel de abordare.
Dacă aceasta perioadă de izolare va fi prelungită din nou, veţi oferi online şi alte programe ale MNC?
Liviu Jicman: Cu siguranţă. Vom continua să fim alături de toţi cei care trec prin această perioadă, devenind cu fiecare proiect nou adăugat o platformă culturală utilă tuturor categoriile de public. Este un moment în care cu toţii trebuie să ne gândim la a moderniza metodele de comunicare cu publicul şi să transformăm obstacolele pe care le avem în şanse. Investiţia în cultură produce, instituţiile creative şi culturale din România primesc bani puţini, dar reuşesc să producă în PIB un procent mult multiplicat faţă de alocarea bugetară. O criză economică va exista, cu siguranţă, după această perioadă, şi vor exista şi foarte multe oportunităţi la care va trebui probabil să găsim soluţii noi de implementare. Dacă vreţi, revenind la tema discuţiei noastre, este vorba şi aici de o formă de solidaritate: instituţiile de cultură fac eforturi să fie solidare cu publicul lor acum, oferind produse online de cele mai multe ori în regim gratuit, după care putem spera să simţim la rândul nostru această solidaritate primind susţinerea vizitatorilor noştri.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
