Inaugurarea Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului în România (MNIEHR) a fost amânată pentru 2022, a declarat miercuri directorul Institutului „Elie Wiesel”, la o conferinţă pe această temă, la care participă prim-ministrul Viorica Dăncilă, ministrii Teodor meleşcanu şi Valer-Daniel Breaz, dar şi ambasadorii Israelului şi al Statelor Unite la Bucureşti.
Proiectul muzeal este un parteneriat între Administraţia prezidenţială, Guvernul şi Parlamentul României.
Institutul „Elie Wiesel” este cel care coordonează acest proiect, iar finalizarea lui a fost prelungită cu până la un an şi jumătate, până în 2022, a declarat miercuri Alexandru Florian, directorul general al institutului.
Proiectul va reflecta rolul comunităţii evreieşti din ţara noastră în procesul de modernizare a României.
„Istoria acestui proiect este una complicată. Nimeni nu este perfect. Orice proiect are avansuri, are stagnări, ne aflăm în faza în care el urmează să funcţioneze în România - apreciez public - într-o perioadă de trei ani, trei ani şi jumătate. În urmă cu un an şi jumătate eram optimist, am spus că în 2021 îl vom inaugura, astăzi îmi asum o prelungire a acestui termen cu încă un an şi jumătate. Vă asigur că se va materializa şi că în 2022 veţi fi invitaţi să participaţi la deschiderea acestui muzeu”, a spus Florian.
Conferinţa internaţională „Viitorul memoriei: Muzeul Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România” are loc miercuri, la Muzeul Naţional de Artă a României.
Acesta este al doilea eveniment al preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene, care abordează tema combaterii antisemitismului, xenofobiei şi tuturor formelor de intoleranţă.
România a exercitat, în perioada 2016-2017, preşedinţia Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului. „Această experienţă ne-a arătat că sunt necesare, la nivel naţional, măsuri suplimentare, atât în direcţia promovării educaţiei privind Holocaustul, cât şi în direcţia fixării în conştiinţa publică a societăţii româneşti, a unor elemente legate de responsabilitatea României în evenimentele din perioada Holocaustului şi de memoria victimelor Holocaustului din România”, a spus prim-ministrul Viorica Dăncilă.
În opinia ei, Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România „îşi propune obiectivul ambiţios de a contribui la promovarea educaţiei privind Holocaustul la nivelul întregii societăţi româneşti”.
„Acest muzeu va fi dedicat istoriei, culturii şi tradiţiilor comunităţilor evreieşti şi ne dorim să devină un adevărat loc de referinţă pentru înţelegerea şi conştientizarea contribuţiei comunităţilor evreieşti din România la progresul societăţii româneşti de-a lungul istoriei”.
Ea a vorbit despre Europa valorilor comune - combaterea eficientă a rasismului, intoleranţei, xenofobiei, populismului, antisemitismului şi descurajarea discursului bazat pe ură.
„Muzeele memoriale au un rol deosebit de important în acest sens, deoarece combină, într-un mod optim, valenţe educaţionale, memorialistice, academice şi comemorative în direcţia combaterii negării şi minimalizării Holocaustului şi contribuie, prin aceasta, la construirea memoriei colective a membrilor unei societăţi”.
Dăncilă a făcut referire la sondaje realizate la nivel european, care arată că „antisemitismul constituie o problemă în creştere în societăţile europene”.
„Istoria trebuie cunoscută şi asumată. Datoria noastră de onoare este să luptăm, într-un front comun, împotriva oricărei manifestări de intoleranţă pe criterii etnice sau religioase”, a mai declatrat prim-ministrul.
Ministrul Afecerilor Externe, Teodor Meleşcanu, a subliniat că acest muzeu „va sprijini instituţiile statului în combaterea negării şi trivializării Holocaustului din România, precum şi a celei de prevenire a antisemitismului, a extremismului şi populismului”.
Prin activitatea sa, instituţia va contribui la „o mai bună cunoaştere şi cercetare ştiinţifică a fenomenului Holocaustului din România”.
Valer-Daniel Breaz, ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale, a reiterat că Europa este încă „băntuită de ideologii asemănătoare celor din anii 1930 ai secolului trecut, al căror produs final a fost Holocaustul”. Ideologii nocive, după cum le-a numit Breaz, ale celor „care încearcă să nege adevărurile istoriei”.
Educaţia şi cultura, a mai spus el, sunt instrumente pentru combaterea antisemitismului şi negaţionismului.
„Amintirea este vie, doar dacă este transformată în ceva relevant pentru sine, dacă istoria este adusă în prezent. Doar prin asumarea trecutului îţi poţi construi viitorul. Trăim într-o eră în care xenofobia, antisemitismul şi intoleranţa fac parte din discursul comun din Europa”, a spus David Saranga, ambasadorul Israelului la Bucureşti.
În septembrie 2016, prin Hotărârea Guvernului nr. 625/2016, Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel“ a fost însărcinat cu organizarea, coordonarea şi înfiinţarea viitorului muzeu.
Muzeul Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România va avea ca scop prezentarea şi promovarea istoriei, culturii şi tradiţiilor comunităţilor evreieşti din România, pentru cunoaşterea în plan intern şi internaţional a contribuţiei acestei minorităţi naţionale la evoluţia şi modernizarea societăţii româneşti de-a lungul timpului.
Muzeul va fi organizat în centrul istoric al Bucureştiului, în Palatul Dacia.
Concursul de soluţii pentru amenajarea expoziţiei permanente şi a spaţiilor conexe ale MNIEHR a avut loc până în decembrie 2018.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
