Institutul Cultural Român a transmis un bilanţ al activităţii sale în perioada 2017 - 2019, când a fost condus de Liliana Ţuroiu, iar de joi Mirel Taloş, vicepreşedinte, a preluat temporar atribuţiile. Lăudată de academicieni, activitatea ICR din ultimii doi ani a fost hulită în spaţiul online. Scriitori, între care Mircea Cărtărescu şi Ioana Nicolaie, au criticat-o dur.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe X Distribuie pe Email

După doi ani şi două luni în care a condus Institutul Cultural Român, Liliana Ţuroiu a părăsit postul pentru a conduce filiala ICR de la Bruxelles.

Un bilanţ al activităţii sale, caracterizată într-un comunicat remis News.ro drept „tur de forţă instituţională”, arată că în cele 26 de luni de mandat au fost orgnizate sau sprijinite de ICR peste 5.000 de evenimente în ţară şi străinătate, acţiuni culturale de amploare în cadrul a trei programe (Sezonul România-Franţa, Centenarul Marii Uniri şi deţinerea Preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene de către România), precum şi pregătirea participării ţării noastre, cu statut de ţară invitată, la Festivalul Europalia, care va debuta în toamnă la Bruxelles.

Institutul Cultural Român a organizat, în 2018, peste 3.000 de evenimente, dintre care 700 dedicate Centenarului Marii Uniri. Aceeaşi instituţie a realizat standul cu care România a participat la Salon du Livre Paris, stand care a fost declarat de  presa franceză primul în topul celor mai bune ale ediţiei. Acestea sunt câteva exemple.

ICR a transmis şi câteva „aprecieri de la parteneri şi de la personalităţi”: preşedintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, academicianul Eugen Simion, Koen Clement, preşedintele Asociaţiei Europalia, directorul general al Europalia International, Gilles Pécout, rector la Academiei din Paris, şi teatrologul George Banu au lăudat activitatea Institutului în timpul mandatului lui Ţuroiu.

„Institutul Cultural Român s-a deschis, este vizibil acest lucru şi o recunoaştem onest, după ce ani de zile a fost deschis doar pentru un grup de intelectuali”, a spus în 2017 Eugen Simion.

În acelaşi timp, scriitori precum Mircea Cărtărescu, Ioana Nicolaie şi Radu Vancu, între alţii, au criticat-o, deşi unii dintre ei au luat parte la proiecte ale Institutului.

Plenul reunit al Comisiei pentru cultură şi media şi al Comisiei de politică externă din Senatul României a avizat, pe 25 iunie, propunerea de numire a Lilianei Ţuroiu pentru funcţia de director al ICR Bruxelles. Pe 3 iulie, Senatul a decis ca, temporar, atribuţiile preşedintelui Institutului Cultural Român să îi revină vicepreşedintelui Mirel Taloş.

„Incredibil că doamna Turoiu tot la ICR vrea. Când recuperăm totuşi ICR-ul? Că e sinistru ce s-a petrecut în anii ăştia”, a scris, la începutul lunii, pe Facebook, Ioana Nicolaie.

În iunie, Mircea Cărtărescu nota pe aceeaşi platformă social media: „Se-mplinesc şapte ani de la protestul papioanelor. Atunci am ieşit în stradă, în faţa clădirii ICR, în semn de protest faţă de distrugerea instituţiei de către un PSD în iureş antidemocratic. Timp de câţiva ani, ICR-ul lui Horia-Roman Patapievici (secondat de Tania Radu şi Mircea Mihăieş) fusese cea mai eficientă şi mai profesională platformă de promovare a culturii româneşti în lume. Să adaug în treacăt ceea ce nu voi uita niciodată: Rareş Bogdan a fost atunci cel care a găzduit emisiunile în care echipa Patapievici - şi, pe lângă ea, mulţi dintre cei mai mari intelectuali ai noştri - a fost înfierată cu mânie proletară”.

Radu Vancu i-a comentat scriitorului Dan Lungu, senator USR, care solicita variante de întrebări pentru audierea lui Taloş: „Care postură i se pare mai ruşinoasă: cea în care un impostor literar ajunge preşedinte interimar la ICR - sau cea în care acelaşi impostor literar acceptă să fie instrumentul prin care şefa lui îşi merchezuieşte detaşarea de la preşedinţia ICR la direcţiunea filialei din Bruxelles? Pe scurt, ce e mai ruşinos să fii: impostor-şef sau impostor-sculă?”.

În luna martie a acestui an, Curtea de Conturi a României a constatat mai multe nereguli privind situaţia financiară pe anul 2017, la ICR, între care plata unor drepturi salariale necuvenite, lipsa organizării de concursuri pentru posturi şi a unor examene pentru promovarea angajaţilor şi deficienţe financiare privind deplasările în străinătate. 

Liliana Ţuroiu a preluat şefia Institutului în aprilie 2017.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.