Cei patru hipopotami ai lui Pablo Escobar s-au înmulţit şi, în ultimii 25 de ani, au devenit o problemă pentru Guvernul columbian, care încearcă să îi sterilizeze ori să îi mute în rezervaţii, considerându-i o problemă pentru mediu.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe X Distribuie pe Email

Guvernul columbian a preluat controlul asupra proprietăţii lui Pablo Escobar din nord-vestul ţării, inclusiv asupra grădinii lui zoologice, după ce traficantul de droguri a fost împuşcat mortal în 1993.

Cele mai multe dintre animale au fost relocate, însă patru hipopotami - de care Escobar era ataşat în mod special - au fost lăsaţi să se descurce în apropierea unui iaz. Acum, numărul lor a ajuns la aproximativ 100.

Evenimente

5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii

Timp de un deceniu, Guvernul columbian a încercat să găsească măsuri de a stopa creşterea populaţiei de hipopotami, o strategie susţinută de experţii în conservarea biodiversităţii. Există şi voci care se opun. Unii ecologişti susţin că nu există un motiv real pentru ca ei să fie relocaţi sau sacrificaţi. 

Hipopotamii lăsaţi în zonă, înmulţiţi exponenţial, au scăpat din fosta fermă a lui Escobar şi s-au mutat în apropiere de principalul râu al Columbiei, Magdalena. Nu este cunoscut cu exactitate numărul lor, însă estimările arată că ar fi vorba despre 80 - 100 de exemplare, potrivit lui Jonathan Shurin de la Universitatea San Diego.

Pentru Guvern, animalele reprezintă o reală problemă. David Echeverri, cercetător la agenţia guvernamentală Cornare, care supervizează managementul animalelor, a spus că nu se îndoieşte că hipopotamii acţionează ca o specie invazivă. Dacă le este permis să trăiască fără a fi verificaţi, ei pot strămuta specii endemice, precum vidrele şi lamantinii. Ei reprezintă, a mai spus cercetătorul, şi un pericol pentru localnici, având în vedere că sunt teritoriali şi agresivi. Până în prezent, nu a fost semnalat niciun incident în care să fi fost implicaţi.

Guvernul a analizat posibilitatea de a-i steriliza sau de a-i muta în rezervaţii, a mai spus Echeverri. Animalele cântăresc sute de kilograme şi nu sunt uşor de gestionat, astfel că relocarea sau castrarea lor ar fi periculoasă, dificilă şi scumpă. 

Un hipopotam tânăr a fost mutat în septembrie 2018 la grădina zoologică Columbia, iar operaţiunea a costat 15 milioane de pesos (aproximativ 4.500 de dolari).

Problema în ceea ce priveşte mediul o reprezintă faptul că animalele se hrănesc pe uscat şi elimină excrementele în apa râului. Alterarea chimiei apei poate afecta peştii.

În general, hipopotamii modifică atât de mult zonele în care trăiesc încât sunt supranumiţi „ingineri de ecosistem”.

Shurin şi Nelson Aranguren-Riaño de la Universidad Pedagógica y Tecnológica din Colombia au realizat un proiect finanţat de National Geographic în care au comparat lacurile antropice în care trăiesc hipopotamii cu cele pe care nu le frecventează, analizând toate aspectele. 

Rezultatele cercetării au fost publicate, la finalul lunii ianuarie, în revista Ecology. Au fost găsite câteva mici diferenţe. „Lacurile în care trăiesc hipopotamii au o chimie şi biologie diferite de cele în care nu se găsesc hipopotamii”, a spus Shurin. Asta se întâmplă din cauza excrementelor animalelor. Nutrienţii suplimentari pot duce la înmulţirea algelor toxice şi chiar la decimarea vieţuitoarelor.

Shurin a subliniat că diferenţele sunt minore, „măsurabile, dar nu dramatice”. În plus, lacurile examinate în cadrul studiului au fost deja afectate de activităţile umane. 

Următorul pas în studiul cercetătorilor îl reprezintă analizarea luncii râului Magdalena. Shurin a mai spus că nu ar trebui ignorat nici cel mai mic impact pe care hipopotamii l-ar avea asupra acesteia. „Dacă acum au un impact detectabil, când sunt relativ puţini, atunci, când vor fi mai mulţi, acel impact cu siguranţă va creşte”.

Unii oameni de ştiinţă au sugerat că impulsurile de nutrienţi şi chiar moartea peştilor reprezintă, de fapt, o caracteristică, nu un defect al prezenţei hipopotamilor.

Cercetătorii au descoperit că apa lacurilor frecventate de hipopotami are niveluri ridicate de alge, însă hipopotamii nu au avut încă impact asupra cantităţii sau varietăţii de nevertebrate sau zooplancton.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.