China şi ţările europene dezvoltate au intrat în contact cu peste 1.500 de ani înainte de sosirea exploratorului european Marco Polo în această ţară asiatică, potrivit unui studiu recent, informează BBC.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe X Distribuie pe Email

Arheologii au ajuns la concluzia că sursa de inspiraţie a soldaţilor de teracotă, descoperiţi în mormântul primului împărat chinez, Qin Shi Huang, aflat în apropiere de oraşul Xian, ar putea proveni din Grecia Antică.

Potrivit aceluiaşi studiu, artizani din Grecia Antică ar fi putut să îi instruiască pe localnicii chinezi în secolul al III-lea î.e.n.

Evenimente

5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii

Călătoria lui Marco Polo în China, realizată în secolul al XIII-lea e.n., a fost considerată mult timp de istorici ca fiind prima astfel de vizită întreprinsă de un european.

”Acum avem dovezi ale faptului că un contact apropiat a existat între China din era primului împărat şi Occident, înainte de deschiderea oficială a Drumului Mătăsii. E vorba de o epocă mult mai timpurie decât am crezut până acum”, a declarat arheologul Li Xiuzhen, cercetătoare la Muzeul şi Mausoleul Împăratului Qin Shi Huang. 

Un studiu separat a arătat că ADN mitocondrial specific locuitorilor europeni a fost găsit în situri din cea mai vestică provincie a Chinei, Xinjiang, sugerând astfel faptul că occidentalii ar fi putut să se stabilească, să trăiască şi să moară acolo, înainte şi în timpul domniei primului împărat chinez.

Fermierii chinezi au descoperit iniţial 8.000 de figurine din teracotă îngropate la mai puţin de 1,6 kilometri faţă de mormântul primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang, în anul 1974. 

În China nu exista o tradiţie a îngropării unor statui de mărimea unor oameni, înainte de crearea acelui mormânt. Statuetele mai vechi era simple figurine cu înălţimi de 20 de centimetri.

Pentru a explica modul în care s-a produs această evoluţie uriaşă a stilului decorativ şi a aptitudinilor meşteşugăreşti ale chinezilor, profesorul Xiuzhen crede că anumite influenţe au venit din afara Chinei.

”În prezent, credem că Armata de Teracotă, acrobaţii şi sculpturile din bronz descoperite în sit au fost inspirate din arta şi sculpturile străvechi din Grecia”, a spus cercetătoarea chineză.

Profesorul Lukas Nickel de la Universitatea din Viena consideră că statuetele reprezentând acrobaţi de circ găsite în mormântul primului împărat chinez sprijină această teorie.

Acelaşi profesor este de părere că primul împărat a fost influenţat de realizarea unor statui greceşti în Asia Centrală în secolul ce a urmat domniei lui Alexandru cel Mare, care a murit în anul 323 î.e.n.

”Îmi imaginez că un sculptor grec ar fi putut să ajungă la faţa locului pentru a-i învăţa pe localnici”, a adăugat profesorul Nickel.

Au fost descoperite dovezi noi care atestă faptul că mausoleul funerar dedicat primului împărat chinez este mult mai mare decât s-a crezut anterior şi de 200 de ori mai mare decât Valea Regilor din Egipt.

Mormântul include şi rămăşiţele pământeşti ale unor femei mutilate, despre care se crede că au fost concubine de rang înalt ale împăratului, dar şi craniul unui bărbat în care a fost înfiptă o săgeată de arbaletă.

Specialiştii cred că acel craniu a aparţinut fiului cel mare al împăratului, care ar fi fost ucis alături de susţinătorii lui, în timpul unei lupte pentru putere, după moartea tatălui său.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.