George Ivaşcu, director fondator al Teatrului Metropolis, îi răspunde primarului general al Capitalei, Nicuşor Dan, ca urmare a afirmaţiilor „flagrant inexacte” pe care le conţine comunicatul de presă transmis de PMB despre situaţia instituţiei teatrale, solicitându-i edilului o discuţie pe aceste teme.
„Consider că afirmaţiile inexacte pe care le faceţi în spaţiul public sunt extrem de periculoase, ele având efectul de a radicaliza opinia publică prin acuzaţia de risipă pe care o aduceţi unor instituţii de cultură din subordinea dumneavoastră. Cu 15 ani în urmă, eu am început să construiesc, dintr-o ruină, un teatru de succes. Şi-am reuşit. Miile de artişti valoroşi din toate generaţiile care au dorit sa lucreze la Teatrul Metropolis şi cele peste 500 de mii de spectatori care ne-au trecut pragul, stau mărturie. Dumneavoastră de ce vreţi să-l distrugeţi? Şi ce doriţi să puneţi în loc?”, sunt întrebările adresate de managerul teatrului primarului general al Bucureştiului, în scrisoarea deschisă.
„Afirmaţi că bugetul alocat Teatrului Metropolis “este de 10 milioane de lei (respectiv 2 milioane de euro), care sunt suficienţi pentru plata cheltuielilor de funcţionare, a salariilor şi a datoriilor restante”. În realitate, domnule primar general, informaţia furnizată public este inexactă. Subvenţia alocată Teatrului Metropolis, al cărui director sunt, este de 8.915.000 lei. Din aceasta, 3.016.000 lei reprezintă suma necesară pentru bunuri şi servicii cu caracter funcţional şi administrativ şi 5.043.000 lei reprezintă salariile angajaţilor teatrului care nu sunt artişti. Cu acest buget, Teatrul Metropolis poate doar să îşi plătească datoriile acumulate şi să existe la nivel administrativ, dar nu poate juca spectacole, neîndeplindu-şi astfel obiectul principal de activitate. De altfel, prin bugetul alocat, la articolul bugetar 20.30.30, din care se asigură realizarea spectacolelor şi plata artiştilor colaboratori, reiese clar decizia ordonatorului principal de credite, respectiv a Primarului General, de a diminua drastic tocmai resursele financiare necesare desfăşurării activităţii Teatrului Metropolis”, spune George Ivaşcu.
Primarul afirmă că „datoriile Teatrului Metropolis nu au fost comunicate către Primaria Municipiului Bucureşti” şi că „în evidenţele contabile ale PMB, teatrul figura la data de 28 februarie 2022 cu un excedent bugetar de 20.000 de lei”.
„În realitate, informaţia furnizată public este inexactă. Datoriile existente la 31.12.2021 au fost comunicate la începutul lunii ianuarie 2022 Primăriei Municipiului Bucuresti, în scris. Acestea se regăsesc în situaţiile financiare care se depun întotdeauna, periodic, de către toate instituţiile subordonate, la Ordonatorul principal de credite prin Direcţia Generală Economică. Dealtfel, acest fapt a fost confirmat în timpul şedinţei de evaluare a managementului instituţiei, de către reprezentantul Direcţiei Generale Economice, respectiv Directorul Executiv din cadrul acesteia. Sunt primul dintre directorii de teatre care au cerut ca această evaluare să fie transmisă live online, astfel că, în afară de actele care dovedesc adevărul spuselor mele, există şi o filmare care a înregistrat explicit aceste declaraţii. Aştept, ca mulţi alţi cetăţeni, postarea publică a înregistrării acestor evaluări. Vă rog să o postaţi public aşa cum aţi promis”.
„Datoria către colaboratorii Teatrului Metropolis nu este în valoare de un milion o sută de mii de lei (1,1 milioane) ci de 500.000 de lei”.
„Reprezentantul Direcţiei Generale Economice al PMB, respectiv directorul executiv din cadrul acesteia, a confirmat limpede şi fără echivoc, în cadrul şedinţei de evaluare anuală a managementului Teatrului Metropolis că datoria este de 1,1 milioane lei. Această confirmare se regăseşte atât în actele existente la Direcţia Generală Economică, cât şi în înregistrarea live a şedinţei de evaluare. Înregistrare pe care aştept, tocmai de aceea, cu mare nerăbdare, ca PMB să o facă publică, aşa cum aţi promis”.
„Această datorie nu ar fi trebuit să existe, dacă teatrul şi-ar fi atins ţintele de venit propuse pentru anul 2021”, spune primarul general.
„În realitate, informaţia furnizată public este inexactă, domnule Primar General, deoarece ţintele pe care teatrul şi le-a propus pentru anul 2021 se bazau pe subvenţia propusă de către dumneavoastră şi aprobată de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti, pe care Teatrul Metropolis nu a primit-o integral. Ca să fie cât se poate de clar: pentru ca teatrul să-şi poată atinge ţinta de venituri, trebuia să poată programa spectacole, iar ca să poată programa spectacole, trebuia să primească suma pentru colaboratori aprobată în Consiliul General al Municipiului Bucureşti, ceea ce nu s-a întamplat. Aşadar, dumneavoastră, domnule Primar General, ca Ordonator principal de credite, nu aţi respectat Hotărârea Consiliului General şi nu aţi virat subvenţia aprobată, ci o subvenţie mult mai mică”.
„Teatrul a cheltuit niste bani pe care nu ii avea”, potrivit primarului.
„În realitate, Hotărârile Consiliului General al Municipiului Bucureşti au caracter de lege şi valoare de certitudine pentru mine ca director de instituţie şi de obligativitate pentru dumneavoastră ca primar. Acesti bani se virează lună de lună, în funcţie de necesităţi, în anvelopa sumei totale aprobate. Eu, ca director de teatru, deci ordonator terţiar de credite, nu puteam să prevăd că PMB va ognora Hotărârea Consiliului General, mai ales că acest lucru nu s-a mai întâmplat niciodată în cei 15 ani de existenţă ai Teatrului Metropolis. Aşadar, Teatrul Metropolis şi-ar fi putut atinge obiectivele propuse pentru anul 2021, ca în fiecare an, dacă subvenţia aprobată de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti ar fi fost virată integral”.
Teatrul Metropolis a avut rezultate mult mai slabe în pandemie decât ale teatrelor de repertoriu.
„Este comparat în mod tendenţios un teatru de proiecte cu teatrele de repertoriu. Aşa cum se ştie, teatrele de proiecte nu au personal artistic angajat, în timp ce teatrele de repertoriu au. Pe cale de consecinţă, în momentul în care dumnevoastră nu viraţi banii pentru colaboratori nici unui teatru din Bucureşti, teatrele de repertoriu pot să îşi continue activitatea, deoarece au actori, regizori şi scenografi angajaţi cu carte de muncă, pe salariu, în timp ce un teatru de proiecte care nu îşi poate plăti colaboratorii devine, de facto, un teatru nefuncţional”.
Ivaşcu îl acuză pe Nicuşor Dan că a afirmat „în mod total inexact că o reprezentaţie a unui spectacol la Teatrul Metropolis costă 46.000 de euro (!!!), iar încasările sunt de 350 de euro (!!!)”. „Folosiţi o metoda de calcul intenţional deformată şi acuzatoare pentru a stabili costurile şi încasările unei reprezentaţii. Metoda dumneavoastră halucinantă de calcul este de a lua întregul buget acordat instituţiei pe un an şi a îl împărţi apoi la numărul de reprezentaţii (40, în cazul Teatrului Metropolis). Ba chiar adunaţi şi datoria de 1,1 milioane lei la acest buget, datorie pe care o contestaţi, dealtfel, câteva paragrafe mai sus. În total, 9 milioane şi ceva, pentru 40 de reprezentaţii. În realitate, doar acei 1,1 milioane lei au mers la colaboratori. Sau ar fi trebuit să meargă, dacă i-aţi fi virat. Restul de 8 milioane sunt, aşa cum am menţionat, cheltuieli pentru plata utilităţilor, cheltuieli de întreţinere şi funcţionare administrativă şi cheltuieli pentru plata personalului angajat”.
„În realitate, dacă adunăm costurile direct aferente tuturor reprezentaţiilor din anul 2021 şi împărţim la cele 40 de reprezentaţii susţinute, costul unei reprezentaţii reiese a fi de 5.500 euro, cu precizarea că acest cost este unul excepţional datorat restricţiilor survenite din cauza pandemiei (limitarea drastică a capacitaţii sălilor şi pe cale de consecinţă a numărului de bilete vândute şi de reprezentaţii susţinute). În condiţii normale costul mediu al unei reprezentaţii este mult mai mic”, susţine Ivaşcu.
„Teatrul Metropolis a declarat pentru anul 2021 un număr de 53.934 de beneficiari neplătitori”,confrm afirmaţiei primarului.
Conform directorului general al Teatrului Metropolis, „informaţia a fost interpretată în spaţiul public ca fiind invitaţii gratuite oferite de către Teatrul Metropolis la cele 40 de reprezentaţii care au avut loc. Asta ar fi însemnat ca la fiecare dintre aceste reprezentaţii ar fi încăput în cele două săli care însumează 250 de scaune, nu mai puţin de 1.348,35 de spectatori. În realitate, nu poate fi vorba despre 53.934 de invitaţii gratuite la cele 40 de reprezentaţii, lucru absolut imposibil deoarece, un calcul simplu ar duce la faptul că la fiecare reprezentaţie ar fi fost 1.348 de invitaţi, în condiţiile în care capacitatea maximă totală ale celor două săli ale Teatrului Metropolis şi a sălii Gloria este de 650 de locuri, ci de toţi participanţii la activităţile online culturale, educaţionale şi artistice ale Teatrului Metropolis, desfăşurate pe perioada pandemiei. La acestea s-au adaugat beneficiarii spectacolelor susţinute în parteneriat cu UNATC, parteneriat pe care doresc să îl detaliez pentru a evita şi alte interpretari eronate în spaţiul public”.
Teatrul Metropolis are 4 săli, potrivit lui Nicuşor Dan, iar George Ivaşcu îl corectează.
„Teatrul Metropolis are două săli în sediul din Mihai Eminescu 89 (una cu o capacitate de 140 de locuri şi una cu o capacitate de 110) şi, în afară de acestea, un acord cu Primăria Sectorului 3 prin care Sala Gloria ne este cedată câteva zile pe săptămână în cazul în care Primăria nu are propriile evenimente acolo. Am folosit şi această sală care are o capacitate de 400 de locuri, tot pentru spectacolele UNATC, acelea despre care am precizat deja că sunt cu intrare gratuită şi am explicat şi motivele legale pentru acest fapt”.
„În anul 2021 Teatrul Metropolis a plătit 4.267 de lei pentru fiecare spectator care a plătit un bilet de 35 de lei”, împărţind întreg bugetul teatrului pentru un an de zile la numărul de bilete vândute. În scrisoarea deschisă, George Ivaşcu precizează că „în realitate, numărul de bilete vândute a rezultat din lipsa subvenţiei care a generat un număr foarte mic de reprezentaţii programate, precum şi din restricţiile impuse în pandemie (35%-50% din capacitate) care au generat un număr foarte mic de bilete vândute, iar această situaţie a fost una general valabilă în toate instituţiile de cultură din subordinea PMB”.
În toţi anii anteriori pandemiei, „Teatrul Metropolis a susţinut zilnic spectacole în ambele săli cu casa închisă. În anul 2019, de exemplu, s-au susţinut la Teatrul Metropolis 339 de spectacole însumând un total de 43.988 de spectatori plătitori şi rezultând un cost per plătitor de peste 15 ori mai mic”, spune managerul.
Teatrul Metropolis a eliminat gratuitea la spectacolele din repertoriu
„Există de mulţi ani o decizie internă prin care se interzice orice gratuitate la spectacolele din repertoriul Teatrului Metropolis (nu ne referim aici la spectacolele UNATC la care am explicat deja că intrarea e gratuită, legea nepermiţând încasare de venituri dintr-un act ce ţine de procesul educaţional) şi cu excepţia derogărilor prevăzute de lege (cf. legii 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap şi prin HCGMB305/2016)”.
„Veniturile spectacolelor jucate în regim online s-au dus către terţi care au vândut biletele şi nu în bugetul teatrului”, a acuzat primarul Nicuşor Dan.
Răspunsul lui George Ivaşcu: „Teatrul Metropolis nu a suportat niciun fel de cheltuieli pentru spectacolele difuzate în regim online cu vânzare de bilete. Costul unui asemenea spectacol s-a ridicat la 6.000 de euro. Trebuie precizat că Teatrul Metropolis nu ar fi putut susţine aceste reprezentaţii din resurse proprii, nedeţinând echipamentele tehnice necesare, o platformă de streaming, specialişti în filmare şi montaj live, drepturile de autor necesare difuzării în regim online şi nici fondurile necesare pentru plata colaboratorilor. În schimb, teatrul a realizat venituri din închirierea sălii pentru aceste evenimente, într-o perioadă de lockdown, în condiţiile în care niciun teatru nu producea venituri”.
Teatrul Metropolis ar fi alocat sume enorme unor producţii de teatru, în condiţiile în care nu-şi îndeplinea ţintele de venit propuse, conform primarului general.
„Teatrul avea obligaţia, prin programul minimal agreat împreuna cu PMB să producă un spectacol în anul 2021 şi toate cheltuielile au fost sub cota de piaţă a tuturor artiştilor implicaţi.
Producţia unui spectacol este o investiţie pe termen lung şi acel spectacol rămâne în repertoriul teatrului timp de ani buni, uneori chiar şi 10 ani, amortizarea costurilor pentru orice spectacol făcându-se în timp, prin vânzarea de bilete la reprezentaţii succesive. Din distribuţia spectacolului “O casă de păpuşi” fac parte şi doi dintre cei mai bine cotaţi actori ai României din acest moment. Din cauza pandemiei, repetiţiile au durat luni de zile, astfel că remuneraţia per lună a fost sub salariul mediu al unui actor şi categoric sub nivelul de salarizare pe categoria lor. De asemenea, costurile totale ale acestui spectacol au acoperit cheltuielile de regie, scenografie, creaţie costume, asistenţă scenografie, producţie decor şi costume, traducere, adaptare, light design, sound design, drepturi de autor, concept afiş şi recuzită consumabilă, realizare accesorii, achiziţie decor şi dacă faceţi o defalcare pe fiecare categorie bugetară veţi constata că această angajare per proiect face, de fapt, o economie bugetului primariei şi nu o risipă aşa cum aţi afirmat.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
