UNITER a anunţat selecţia spectacolelor şi structura celei de-a 32-a ediţii a Festivalului Naţional de Teatru.
Echipa curatorială a FNT 2022 a selectat pentru această ediţie exclusiv spectacole produse în stagiunea trecută, 2021-2022.
În intervalul 1 iunie - 1 septembrie 2022, Mihaela Michailov, Oana Cristea Grigorescu şi Călin Ciobotari au vizionat peste 100 de spectacole din întreaga ţară, fizic şi online, propuse de teatre de stat şi independente, cărora li s-au adaugat spectacole internaţionale.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
UNITER a invitat teatrele să trimită câte două propuneri spre vizionare (depăşite ca număr în unele cazuri). Desigur, au intrat în atenţia noastră şi spectacolele vizionate de fiecare curator de-a lungul stagiunii trecute, chiar dacă nu au fost propuse de teatre.
Potrivit curatorilor, „conceptul festivalului „Graniţe fragile. Istorii fluide”, anunţat după acceptarea mandatului, ne-a ghidat în structurarea programului care urmăreşte abordări şi tendinţe estetice relevante în teatrul românesc de azi. Cele două categorii ale programului propun spectacole şi discursuri performative care invită la posibile interpretări ale conceptului, fără ca acesta să devină un criteriu exclusiv. Ni s-a părut important să extindem interesul acordat, în general, spectacolelor de teatru şi spre zona demersurilor performative, pentru a răspunde astfel unor propuneri spectaculare variate, care încep să devină din ce în ce mai specific articulate”.
Secţiunea „Graniţe fragile” propune observarea unor estetici hibride. „Am fost atenţi la interferenţe cu alte genuri, la integrarea tehnologiilor, la hibriditatea teritoriilor estetice, dar şi la artişti şi artiste ale căror poetici se relevă ca fiind dinamice şi coagulează direcţii curajoase”.
„Istorii fragile” grupează spectacole care revizitează relaţia cu trecutul şi interoghează prezentul, recitesc istorii colective şi de familie din perspective subiective, chestionează episoade controversate din istoria oficială.
Alegerea unor spectacole în detrimentul altora, în vederea includerii lor într-un Festival Naţional de Teatru a fost făcută ţinând cont de: adecvarea spectacolelor la provocările timpului nostru, dimensiunea inovativă a realizării scenice, performanţa actoricească, publicul larg şi aşteptările lui, reprezentativitatea geografică, propunerile teatrelor, „fragilităţi” financiare, invitaţi internaţionali, componenta educaţională, spectacole-lectură, evenimente complementare.
Spectacole din România
Istorii fluide
I. Micro-istorii. Familii scindate
1. „8 taţi” de Tina Müller, traducere Ciprian Marinescu, regia Irisz Kovacs, scenografia, Theodor Niculae, Teatrul de Stat Constanţa
2. „Antonin Artaud. Familia Cenci” după Shelley şi Stendhal, traducerea George Banu, regia Silviu Purcărete, scenografia Dragoş Buhagiar, muzica originală Vasile Şirli, Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” Iaşi
3. „Cancún” de Jordi Galcerán, traducerea din limba spaniolă Luminiţa Voina-Răuţ, regia, light design şi ilustraţia muzicală Felix Alexa (selecţie din muzica originală compusă şi interpretată de Alexander Bălănescu), scenografia Andrada Chiriac, Teatrul „Nottara” Bucureşti
4. „Copiii nopţii” de Andrei Radu, regia Alexandru Weinberger-Bara, scenografia Corina Grămoşteanu, video design Sebastian Hamburger, Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” din Timişoara
5. „Mama” de Marta Barceló, traducerea Luminiţa Voina-Răuţ, regia Mariana Cămărăşan, scenografia Dragoş Buhagiar. Un spectacol însoţit, asistat şi iubit de MC&AFI, Teatrul Naţional „Radu Stanca” Sibiu
6. „Medeea: Furie”, textul şi regia Radu Popescu, scenografia Diana Miroşu, muzica Adrian Piciorea, mişcare scenică Teodora Tudose, multimedia Diana Butnaru, Teatrul Apropo Bucureşti. Spectacolul a fost finanţat de către AFCN.
7. „Oameni singuratici”, adaptare după Gerhart Hauptmann, traducerea Paul B. Marian, regia, scenografia, adaptarea textului, universul sonor Florin Caracala, video design Andrei Cozlac, mişcarea scenică Alice Veliche, o co-producţie Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” Iaşi, FaPt – Fabrica de Artă şi Producţie Teatrală şi Centrul Cultural German Iaşi / Deutsches Kulturzentrum Iaşi
8. „Părinţi şi copii” de Brian Friel, dramatizare după romanul lui Turgheniev, traducerea şi regia Vlad Massaci, decorul Adrian Damian, costumele Luiza Enescu, mişcarea scenică Florin Fieroiu, lighting design Cristian Şimon, video design Constantin Şimon, Teatrul Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti
9. „Tatăl” de Florian Zeller, traducerea Carmen Iernilă, adaptarea scenică Raluca Aprodu, regia Cristi Juncu, scenografia Carmencita Brojboiu, Teatrul Bulandra Bucureşti
10. „Trădare” de Harold Pinter, traducerea şi regia Bobi Pricop, scenografia Oana Micu, coregrafia şi muzica Eduard Gabia, light design Attila Kászoni, Teatrul Naţional Târgu Mureş - Compania „Liviu Rebreanu”
11. „Trei surori” de A.P. Cehov, traducerea din limba rusă Vladimir Turturica, regia Andrei şi Andreea Grosu, scenografia Vladimir Turturica, muzica Mihai Dobre, Teatrul Naţional „Radu Stanca” Sibiu
12. „Vrabia”, textul şi regia Leta Popescu, scenografia Bogdan Spătaru, atmosfera sonoră Oana Hodade, light design Tudor Nicorici şi Bogdan Spătaru, Teatrul Dramatic „Fani Tardini” Galaţi. Spectacol produs în cadrul PROIECT 9. Teatru Românesc Contemporan, program artistic derulat de Teatrul Dramatic „Fani Tardini” în perioada 2021-2024.
II. Macro-istorii. Societăţi fragmentate
1. „Cabaret”, libretul Joe Masteroff, după piesa lui John Van Druten şi povestirile lui Christopher Isherwood, muzica John Kander, versurile Fred Ebb, regia, coregrafia şi costumele Răzvan Mazilu, decorul Sabina Spatariu, light design Costi Baciu şi Ştefan Ioşca, traducerea textului Carmen Stanciu, traducerea songurilor Alex Ştefănescu, pregătirea şi direcţia muzicală Maria Alexievici, Teatrul Odeon Bucureşti
2. „câine cu om, câine fără om”, un spectacol pe texte de Lia Bugnar, Dan Coman, Simona Goşu, Maria Manolescu, Oana Pellea, Radu Tudoran şi Radu Afrim, regia, video şi universul sonor Radu Afrim, scenografia Irina Moscu, coregrafia Flavia Giurgiu, efecte video & animaţie Cristian Niculescu, design lumini Dodu Ispas, video oameni şi câini Orlando Edward, Teatrul Naţional „Marin Sorescu” Craiova
3. „Hamlet” de William Shakespeare, bazat pe traducerea în limba maghiară de Arany János, dramaturgia András Visky, regia Gábor Tompa, decorul András Both, costumele Bianca Imelda Jeremias, muzica originală Vasile Şirli, coregrafia Melinda Jakab, Teatrul Maghiar de Stat Cluj
4. „Întoarcerea acasă” de Matei Vişniec, dramatizarea Ágnes Kali, un spectacol de Botond Nagy, scenografia Andreea Săndulescu, muzica originală şi sound design Claudiu Urse, light şi video design Cristian Niculescu, coregrafia George Pop, Teatrul Municipal „Matei Vişniec” Suceava
5. „Macbett” de Eugène Ionesco, traducerea în limba maghiară Róbert Bognár, dramaturgia András Visky, regia Silviu Purcărete, decorul Helmut Stürmer, costumele Lia Manţoc, muzica Vasile Şirli, Teatrul Maghiar de Stat Cluj
6. „Myth Show. O istorie a neîncrederii” de Daniel Chirilă, regia David Schwartz, scenografia Alina Herescu, mişcarea scenică Paul Dunca / Paula Dunker, muzica Paul-Ovidiu Cosovanu, lighting design şi video Cristian Niculescu, Teatrul Tineretului Piatra Neamţ
7. „Nu mai ţine linia ocupată” de Alexandra Felseghi, regia Adina Lazăr, decorul Andreea Tecla, costumele Andra Handaric, coregrafia Andrea Gavriliu, sound design Adrian Piciorea, video design Ioana Pop şi Daniela Groza, Teatrul Naţional „Lucian Blaga” Cluj-Napoca
8. „Oameni. De vânzare”, textul şi regia Carmen Lidia Vidu, dramaturgia Rudolf Herbert, multimedia Cristina Baciu, costumele şi asistenţă decor Ioana Popescu, video live şi muzica Ovidiu Zimcea, ilustraţii Gabriela Schinderman, Teatrul German de Stat Timişoara
9. „Oedip Rege” de Sofocle, traducerea Theodor Georgescu şi Constantin Georgescu, regia Declan Donnellan, scenografia Nick Ormerod, muzica Cári Tibor, Teatrul Naţional „Marin Sorescu” Craiova
10. „Vinegar Tom” de Caryl Churchill, traducerea şi regia artistică Dragoş Alexandru Muşoiu, decorul Răzvan Chendrean, costumele Luiza Enescu şi Oana Cernea, muzica originală Cári Tibor, coregrafia Denisa Irina Vlad, Teatrul „Regina Maria” Oradea – Trupa „Iosif Vulcan”
Graniţe fragile
I. Teritorii hibride
1. „(anti)aging”, conceptul, coregrafia şi interpretarea Mădălina Dan şi Mihaela Dancs. Centrul Naţional al Dansului Bucureşti, E-motional Bodies & Cities / Gabriela Tudor Foundation. În cadrul „Amprenta”, program curatorial al Mădălinei Dan.
2. „Are we human or are we dancers?”, conceptul şi coregrafia Ioana Marchidan, concept muzică Alexandru Suciu, Studio M Sfântu-Gheorghe. Proiect co-finanţat de Fondul Bethlen Gábor
3. „Cartea cu poze a copiilor cuminţi” după The Tiger Lillies, de Phelim McDermott, Julian Crouch, dramaturgia Attila Komán, regia Máté Hegymegi, decorul Botond Devich, costumele Ilka Giliga, design lumini Sándor Baumgartner, leader musical Bence Kónya-Ütő, Teatrul „Tamási Áron” Sfântu Gheorghe
4. „Dragoste şi alte crime”, bazat pe scenariul filmului cu acelaşi titlu al lui Stefan Arsenijević, dramaturgia Krisztián Kiliti, regia Theodor-Cristian Popescu, scenografia şi conceptul video Mihai Păcurar, muzica şi sound design Andrei Raicu, light design Cristian Niculescu, Teatrul „Tamási Áron” Sfântu Gheorghe
5. „Furtuna” după William Shakespeare, traducerea orientativă Cristi Juncu, regia, muzica şi versurile Ada Milea, scenografia, video şi light design Andu Dumitrescu, versiuni muzicale electronice Alin Teglaş, Teatrul Bulandra Bucureşti
6. „(In)dependenţii – homo sapiens non urinat in ventum”, un eseu performativ de Catinca Drăgănescu, muzica şi sound design Andrei Raicu, orchestraţia vocală Andrei Dinescu, light design Alexandros Raptis, unteatru şi Idea77.
7. „Lacrimile amare ale Petrei von Kant” de Rainer Werner Fassbinder, traducerea Victor Scoradeţ, regia Radu Nica, coregrafia Ioana Marchidan, scenografia Theodor Niculae, muzica originală Adrian Piciorea, Teatrul „Andrei Mureşanu” Sfântu Gheorghe
8. „Münchausen” de Alexa Băcanu, regia Ovidiu Caiţa, scenografia şi grafică live Sebastian Raţiu, video design Mihai Nistor, sound design Nelu Zlei, Teatrul Municipal „Matei Vişniec” Suceava
9. „Partea 1. Iubirea”, pe texte ale întregii echipe, dramaturgia Cosmin Stănilă şi Petro Ionescu, regia Petro Ionescu, scenografia Alexandra Budianu, muzica Alexandru Condurat, Reactor de creaţie şi experiment Cluj. Spectacol produs în cadrul programului cultural „Perspective”, co-finanţat de AFCN.
10. „Pescăruşul” de A.P. Cehov, traducerea Raluca Rădulescu, regia Eugen Jebeleanu, scenografia Velica Panduru, director de imagine Marius Panduru, muzica Rèmi Billardon, Teatrul Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti
II. Instalaţii performative, creaţii online şi VR
1. „Actriţe. Adică, scuze că te ating” de Michał Telega, traducerea Marina Palii, regia Mihai Păcurar, sound design Vlaicu Golcea, superviser tehnic Alexandru Andrei, producătoare Laura Trocan, Teatrul Postnaţional Interfonic. Spectacol realizat în coproducţie cu Institutul Polonez din Bucureşti, cu sprijinul Institutului Goethe Bucureşti şi al Kinema Ikon
şi
„Notă de trecere” de Agata M. Skrzypek, traducerea Marina Palii, regia şi sound design Vlaicu Golcea, sculptura cinetică Alex Halka, instalaţie textilă sarlatan.ro, producătoare Laura Trocan. O instalaţie cinetico-sculptural sonoră marca Teatrul Postnaţional Interfonic. Spectacol realizat în coproducţie cu Institutul Polonez din Bucureşti şi cu sprijinul Institutului Goethe Bucureşti
2. „Insula de Teatru VR”, Teatrul „Andrei Mureşanu”, Sfântu Gheorghe
3. „Omission Possible”, instalaţie imersivă şi interactivă cu Tavi Anghelus, Ina-Alice Danila, Diana Drăghici, Aurora Kiraly, Iosif Kiraly, Denise Lobont, Amalia Mititileu, Irina Motroc, Ana Petrovici-Popescu, Sever Petrovici-Popescu, Diana Păun, Angelica Stan, Alina Tofan, X-Art Collective, Béla Zoltán. Producător Mutual Loop (Holger Lang / Martina Tritthart) în colaborare cu Centrul Naţional al Dansului Bucureşti şi Forumul Cultural Austriac în cadrul iniţiativei s[a]it{life}, susţinută de Ministerul austriac al Afacerilor Europene şi Internaţionale.
4. „2023 Smart-Family”, teatru telematic de Marina Hanganu şi Bianca Trifan, regia Marina Hanganu şi Camilla Brison, regia video Armine Vosganian, scenografia Andreea Diana Nistor şi Greta Gasparini, costumele Marilena Montini şi Andreea Diana Nistor, multimedia, platformă de comunicare, design şi mecanică robot, animaţie 3D Ygreq Interactive, muzică şi sound design Andrei Petrache, light design Costel Baciu şi Marco Grisa. Producători: Teatrul „George Ciprian” Buzău şi Industria Scenica Vimodrone, Milano, Italia, în parteneriat cu UCAM Universidad Católica San Antonio de Murcia, Spania şi Industria Scenica Vimodrone, Milano, Italia. Spectacolul face parte din proiectul „Tele-Encounters: Beyond the Human”, co-finanţat prin programul Europa Creativă al Uniunii Europene.
5. „Turnul #urmatorulnivel”, scenariul Ionuţ Sociu, Alexandru Mihăescu şi Teatrul Basca, regia Alexandru Mihăescu, director de imagine Cristian Ilea, editor imagine Mihai Lazăr, sound design Uţu Pascu, scenografia Lia Pfeiffer, integrare VR Radu Cernescu, foto Adrian Danciu, imagine dronă Valentin Solomie, Teatrul Basca şi StageOn
6. „The Walks”, textul şi regia Helgard Haug, Stefan Kaegi, Daniel Wetzel, ideea şi dramaturgia Cornelius Puschke, sound design / mix Frank Böhle. Pentru versiunea în limba română: coordonarea artistică şi editare video Vlaicu Golcea, traduceri Ondine Cristina Dascăliţa şi Adina Olaru, grafică Mihai Păcurar. Spectacol-experiment (aplicaţie) produs de Rimini Protokoll Berlin şi Teatrelli, în parteneriat cu Institutul Goethe, Bucureşti
7. „Worker of the Year”, concept şi realizare Ioana Păun şi Flavia Giurgiu, o poveste de Tudor Ganea, coloană sonoră Diana Miron, voce Alexandru Potocean, performance co-produs de ARCUB, Centrul Cultural Clujean şi co-finanţat de AFCN.
Spectacole invitate din străinătate
1. „Before The End ...(Of The World)”, conceptul şi realizarea Willy Prager, Iva Sveshtarova, dramaturgia Ivana Ivcovic, muzica Emilian Gastov- Elbi, decor şi lumini Ralitsa Toneva, Brain Store Project Production în parteneriat cu DNK – Space For Contemporary Dance And Performance (Bulgaria)
2. „Imperium Delenda Est!”, poeme de Kateryna Kalytko, Halyna Kruk, Marjan Pyrozh, regia Dmytro Zakhozhenko, scenografia Oleksiy Khoroshko, costumele Mariya Antonyak, lumini Yevheniy Petrov, Artur Temchenko, Lesia Ukrainka Lviv Academic Dramatic Theatre (Ucraina)
3. „Koulounisation”, conceptul şi interpretarea Salim Djaferi, colaborări artistice Adeline Rosenstein, Clément Papachristou, Delphine de Beare, Laurie Fouvet, Benoît Serneels, scenografia Justine Bougerol şi Silvio Palomo, Habemus papam, Les Halles de Schaerbeek, Le Rideau de Bruxelles et l’Ancre – Théâtre Royal de Charleroi (Belgia). Cu sprijinul Fédération Wallonie-Bruxelles.
4. „Les Loges”, o instalaţie de Joris Mathieu şi Nicolas Boudier împreună cu Haut et Court, filmări Siegfried Marque, Théâtre Nouvelle Génération (Franţa). Cu sprijinul Institutului Francez din România.
5. „Millennial History”, direcţia artistică, jurnalism, cercetare, interviuri, concept & conţinut Andrea Voets, muzică, compoziţii, voci & live-electronics Andrea Voets, Luke Deane, Sarah Jeffery, dramaturgia şi regia Catinca Drăgănescu, mixing Simos Lazaridis, Resonate Productions (Olanda). Proiect prezentat cu sprijinul financiar al Ambasadei Regatului Ţărilor de Jos în România.
6. „Pata oarbă” de Cosmin Stănilă şi Ionuţ Sociu, traducerea Ioana Flora, regia Andrei Măjeri, decorul şi costumele Adrian Balcău, coregrafia Andrea Gavriliu, sound design Adrian Piciorea, video design Siniša Cvetić, Teatrul Naţional Sârb, Novi Sad (Serbia)
7. „Scaunele” de Eugène Ionesco, dramaturgia Florian Hirsch, regia Gábor Tompa, scenografia Dragoş Buhagiar, muzica Rene Nuss, Théâtre National du Luxembourg (Luxemburg)
8. „Simfonia progresului”, un spectacol de Artiom Zavadovsky, Doriana Talmazan, Kira Semionov, Nicoleta Esinencu, Nora Dorogan, Oana Cîrpanu, HAU Hebbel am Ufer, Berlin (Germania) şi teatru-spălătorie, Chişinău (Republica Moldova)
9. „Waste!” de Gianina Cărbunariu, traducerea din limba română de Fabiola Eidloth, regia Gianina Cărbunariu, decorul şi costumele, Dorothee Curio, muzica Emilian Gatsov, dramaturgia Carolin Losch, Christina Schlögl, Schauspiel Stuttgart (Germania)
10. „Zăpada”, după Orhan Pamuk, adaptarea şi dramaturgia Mateusz Pakuła, regia Bartosz Szydłowski, scenografia şi costumele Małgorzata Szydłowska, video Maciej Szczęśniak, Przemysław Czepurko, realizare film Przemysław Fik, Teatr Łaźnia Nowa & Międzynarodowy Festiwal Teatralny Boska Komedia (Polonia)
Intersecţii în FNT
I. Pedagogii fluide
1. Arta deschide şcoala. În cadrul acestui modul vor fi prezentate în şcoli şi licee din Bucureşti spectacole de teatru (realizate de Asociaţia O2G, Asociaţia ARPAS, Asociaţia Vis-a-Vis, MiniREACTOR de creaţie şi experiment Cluj-Napoca, Teatrul GONG Sibiu, Teatrul Ion Creangă Bucureşti, Teatrul de Animaţie Ţăndărică Bucureşti, Teatrul de Păpuşi Prichindel Alba Iulia) dedicate elevilor şi elevelor, urmate de discuţii cu echipele artistice. Modulul cuprinde şi o serie de ateliere realizate de artiste şi artişti din zona artelor performative (printre care Ana Crăciun Lambru, Cosmin Manolescu, George Cocoş), care vor lucra pe durata festivalului cu grupuri de copii şi adolescenţi.
2. Facultăţile de Teatru în FNT. Într-un moment dificil pentru şcolile de teatru din România, afectate de perioada pandemică, FNT îşi propune să găzduiască producţii ale acestora, oferindu-le astfel o platformă de vizibilitate şi dialog.
3. Cine mai scrie despre teatru? Timp de 5 zile, studente şi studenţi ale/ai secţiilor de Teatrologie din facultăţile de teatru se vor întâlni cu critici de teatru şi teoreticieni/teoreticiene din zona artelor perfomative, pentru a explora modalităţi de abordare multiple din critica şi teoria teatrală.
4. Fără graniţe – atelier interdisciplinar dedicat absolvenţilor şi absolventelor din ultimii doi ani ai/ale facultăţilor de arte din ţară, care vor aborda metodologii şi practici centrate pe lucrul în echipe mixte de creaţie. Atelierul este coordonat de regizorul Radu Apostol şi de coregraful Florin Fieroiu.
II. Fragil. Dramaturgiile prezentulu
4 lecturi performative din dramaturgia contemporană (pe texte din Germania, Marea Britanie, Polonia şi România) vor fi prezentate timp de 4 zile în FNT. Textele abordează problematici socio-politice acute şi explorează limbaje dramaturgice experimentale. Modulul de lecturi performative este coordonat de regizorul Bobi Pricop.
III. Realităţi teatrale în dezbatere
Dezbaterile din acest an onorează două personalităţi ale teatrului internaţional dispărute recent: Peter Brook şi Hans-Thies Lehmann. Totodată, dezbaterile se vor axa pe tematici care au marcat fenomenul artelor performative locale şi internaţionale în ultimul timp: hărţuirea şi abuzurile din facultăţile de teatru, cu accent pe soluţii şi transformări din mediile academice; statutul lucrătorului cultural şi iminentele provocări cu care se confruntă sectorul independent; strategiile repertoriale ale teatrelor pentru copii şi adolescenţi din România şi rolul programelor de educaţie teatrală în şcoli.
IV. Târgul cărţii de teatru
Prezentări ale celor mai relevante cărţi de teatru din ultimul an şi întâlniri cu autorii şi autoarele lor.
V. Expoziţii dedicate unor personalităţi ale teatrului din România.
VI. Graniţe. Riscuri. Urgenţe
Maraton performativ în care artiste şi artişti din arii diferite vor avea o intervenţie de maxim 10 minute în care vor aborda o problematică pe care o consideră urgentă pentru zona lor de interes artistic.
VII. FNT on air – teatru radiofonic.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
