Expoziţii, proiecţii de filme, simpozioane, piese de teatru, concursuri cu premii se numără între evenimentele organizate de Ziua Unirii Principatelor Române în instituţiile din subordinea Ministerului Culturii.
Astfel, la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, pe 24 ianuarie, are loc evenimentul intitulat „Hora Unirii", iar la Muzeul Naţional al Ţăranului Român la proiecţii de filme româneşti.
Centrul Naţional de Artă „Tinerimea Română" a pregătit pentru toţi cei care se vor afla marţi, în Terminalul Plecări al Aeroportului Internaţional „Henri Coandă” Otopeni, un spectacol muzical şi coregrafic susţinut de Ansamblul Folcloric „Cununa Carpaţilor" al Centrului.
Tot pe 24 ianuarie, Opera Naţională Bucureşti va marca acest moment prin a lumina clădirea instituţiei în culorile steagului românesc.
La Craiova, Teatrul Naţional „Marin Sorescu” va prezenta, cu ocazia Zilei Unirii Principatelor Române, recitalul lui Emil Boroghină intitulat „De la Ovidiu la Mihai Eminescu”, la Timişoara, publicul va urmări în Sala Mare a Teatrului Naţional, spectacolul „Conul Leonida faţă cu reacţiunea” de I.L. Caragiale, semnat de Felix Alexa, iar la Cluj-Napoca va vizita gratuit Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei.
Ieşenii sunt aşteptaţi, în cadrul celei de-a noua ediţii a turneului „Teatru Românesc la Bucureşti, Iaşi şi Chişinău", la două spectacole noi din repertoriul Teatrului Naţional „Mihai Eminescu" din Chişinău, „Frunze de dor" după Ion Druţă şi „Capcana" după „Fuga" de Mihail Bulgakov, iar în deschiderea turneului, la filmul documentar „O scenă a memoriei – 100 de ani de Teatru Naţional la Chişinău".
Complexul Muzeal Naţional „Molvoda” Iaşi, în colaborare cu Primăria Comunei Ruginoasa, va organiza la Biserica Domnească Ruginoasa, „Te Deum” - slujba susţinută de sobor de preoţi, urmată de alocuţiuni ale oficialităţilor locale şi invitaţilor, depuneri de coroane, iar de la ora 13:00, de Hora Unirii, în faţa Palatului „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.
„Am crezut şi o să cred mereu, cu tot sufletul, că cel mai autentic mod de a pune la loc de cinste gloria înaintaşilor noştri constă în a ne arăta recunoştinţa, mândria şi respectul faţă de faptele şi lupta lor pentru acest popor. Este un sentiment înălţător să îi considerăm un exemplu demn de urmat pe cei care, de-a lungul istoriei, au avut curajul, dar şi înţelepciunea de a oferi societăţii româneşti repere ferme şi principii solide. Mica Unire - Unirea Principatelor Române sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza, împlinită în 24 ianuarie 1859 – a reprezentat acel pas esenţial către crearea unei porţi istorice, prin care poporul român şi-a îndeplinit ulterior destinul, la 1 Decembrie 1918, atunci când s-a înfăptuit Marea Unire. E important să ne amintim că, pe lângă domnitorul Alexandru Ioan Cuza sau Mihail Kogălniceanu, înţeleptul său sfătuitor, însuşi poporul, dar şi personalităţile acelei epoci au promovat intens valorile identitare ale României noastre. Din toate aceste motive şi nu numai, să iubim şi să ne bucurăm de ţara noastră în fiecare zi, să fim recunoscători şi să îi onorăm pe toţi cei care au făcut din identitatea naţională scopul primordial al luptei lor", a declarat ministrul Culturii, Lucian Romaşcanu.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
