Muzeul Naţional Brukenthal va deschide expoziţia „Istorie şi simbol, cea dintâi Lojă Masonică sibiană, colecţia Muzeului Naţional Brukenthal” la Muzeul Templului Francmasoneriei din Oradea, vineri, de la ora 17.00. Expoziţia curatoriată de Raluca Frâncu şi Alexandru Constantin Chituţă va prezenta peste 60 de obiecte masonice de patrimoniu, din perioada secolelor XVIII-XIX, grăitoare pentru existenţa activităţii Lojei Sf. Andrei la trei frunze de nufăr din Sibiu.
Interesul pentru istoria lojei masonice sibiene St. Andreas zu den drei Seeblättern/Sf. Andrei la cele trei frunze de nufăr a fost manifestat de-a lungul timpului de numeroşi istorici şi cercetători. Loja sibiană a fost activă în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, bazele acesteia au fost puse de nouă studenţi saşi care au fost membri ai lojelor masonice din centrele în care şi-au desăvârşit studiile, mai precis Dresda, Erlagen, Jena şi Tubingen. Revenind la Sibiu aceştia au înfiinţat, în anul 1767, Loja Sf. Andrei la trei frunze de nufăr, al cărei scop principal era propagarea „iluminismului”.
Activitatea lojei de la Sibiu se suprapune cu cea a activităţilor francmasonice din Imperiul Habsburgic. În perioada 1749-1790 în lojele francmasonice din Transilvania, inclusiv lojele afiliate, au pătruns aproape 350 de membri – lucru care, dată fiind poziţia marginală şi structura populaţiei din Transilvania, dobândeşte o importanţă deosebită.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Activitatea lojei s-a concentrat pe domeniul cultural ducând o activitate intensă în plan publicistic şi literar, prin susţinerea cercetărilor în vederea apariţiei unor lucrări legate de geografia şi istoria Transilvaniei. Sub îndrumarea membrilor lojei s-au constituit prima colecţie de minerale, cercul de lectură şi s-au pus bazele unei biblioteci ştiinţifice. Baronul Samuel von Brukenthal, cel care, în 1777, a preluat funcţia de guvernator al Transilvaniei a fost unul dintre susţinătorii lojei sibiene. Acesta era el însuşi mason, mai întâi în Loja Aux Trois Canons, prima înfiinţată la Viena, mai apoi într-o nouă lojă, la Halle, numită Aux Trois Clefs d’Or (La cele trei chei de aur), în care a deţinut funcţia de maestru de scaun. Din perioada în care acesta era membru activ al lojei din Halle se păstrează medalia memorială bătută cu ocazia fondării lojei masonice Au Trois Clefs dʼOr din Halle, în care baronul Samuel von Brukenthal, pe lângă faptul că a fost unul dintre întemeietori, a deţinut şi funcţia de Venerabil. Această medalie este remarcabilă mai ales din punct de vedere iconografic deoarece pe avers regăsim primul său portret.
După patenta emisă de Iosif al II-lea la 11 decembrie 1785, activitatea lojei sibiene şi a lojelor din Imperiu sunt puse sub controlul statului. Condiţiile impuse de la centru au determinat desfiinţarea filialelor din Transilvania şi implicit a celei din Sibiu, care la întrunirea din 22 martie 1790 a hotărât să-şi suspende activitatea. Spre deosebire de celelalte loje din Imperiul Habsburgic, loja sibiană a fost o lojă multinaţională - în listele lojei printre cei 276 de fraţi masoni se regăsesc germani, maghiari, greci şi români. Dintre aceştia se remarcă Ioan Piuariu-Molnar, principele Mavrocordat (probabil fratele domnului Ţării Româneşti), Martin von Hochmeister. Fraţii întreţineau legături şi contacte personale cu Bucureştiul, Iaşul sau Filipenii din Bucovina. Un schimb regulat de idei se practica cu lojele din Praga, Pesta sau din Hildesheim, precum şi cu loja de elită Adevărata Concordie din Viena.
Alături de colecţia de obiecte existente în Muzeul Naţional Brukenthal, imaginea privind organizarea şi activitatea lojei este completată prin informaţiile oferite de documentele existente la Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale din Sibiu.
Colecţia de Obiecte masonice a Muzeului Naţional Brukenthal este remarcabilă prin vechimea, varietatea dar şi numărul mare de piese păstrate. Printre cele 170 de obiecte înregistrate, se regăsesc colane ale ofiţerilor, eşarfe, şorţuri, mănuşi, sigilii, obiecte de ritual (ciocane, urne de vot, craniu), însemne de grad. Conform însemnărilor realizate de custozii muzeului în Registrele de inventar, cea mai importantă achiziţie a fost făcută în anul 1869, când s-au cumpărat de la Julius Sigerus, cu 150 coroane, obiecte şi documente care au aparţinut lojei sibiene, pe care acesta le moştenise de la Karl Sigerus, ginerele lui Martin von Hochmeister cel Tânăr. La sfârşitul secolului al XIX-lea au mai intrat în colecţie obiecte masonice donate de Friedrich Hochmeister, Friedrich Schuller Von Libloy, Adolf von Hochmeister şi Gustav Bedeus.
Prin intermediul expoziţiei „Istorie şi simbol, cea dintâi Lojă Masonică sibiană”, deschisă la Templul Francmasoneriei din Oradea, este prezentată publicului o parte din valoroasa colecţie a Muzeului Naţional Brukenthal.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
