Exponatul lunii aprilie la Muzeul Naţional de Istorie a României este Evanghelia Greco-Română din 1693, care va fi prezentată într-o micro-expoziţie, începând de joi, de la ora 13.00, în Sala Lapidarium a muzeului, informează instituţia.
Evanghelia Greco-Română din 1693 a fost tipărită de ieromonahul Antim Ivireanul în Tipografia Domnească a Mitropoliei din Bucureşti, iar ferecătura a fost realizată la Braşov, la comanda lui Constantin Brâncoveanu, apoi cartea de cult a fost donată de domnitorul martir mănăstirii Hurezi, prima sa ctitorie.
Biserica mănăstirii Hurezi a fost târnosită pe 8 septembrie 1693, conform unei însemnări marginale din Foletul Novel, aparţinând chiar lui Constantin Brâncoveanu. În partea de sus a celei de-a 18-a filă a manuscrisului deţinut de MNIR, tăiată şi păstrată doar în partea superioară, stă scris: ”Sept 6, miercuri am sosit la mănăstire la Hurezi, unde mănăstirea [biserica şi incinta principală] am târnosit la septembrie 8 vineri în ziua naşterii Maicăi Preaciste“.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
După secularizarea averilor mănăstireşti din 1863, o parte a tezaurului mănăstirii Hurezi a ajuns în patrimoniul Muzeul Naţional de Antichităţi din Bucureşti (MNA), organizat în stil modern de către Al. Odobescu şi, ulterior, de Gr. Tocilescu.
În patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a României se găsesc mai multe capodopere care poartă ştampila Muzeului Naţional de Antichităţi.
Un exemplu elocvent este şi Evanghelia Greco-Română din 1693, ferecată în metal preţios, deţinută în trecut de ctitoria Brâncovenească de la poalele Muntelui Căpăţâna.
Legătura cărţii de cult are plăci din argint aurit aplicate pe scoarţe din lemn, acoperite, în prealabil, cu o catifea de mătase de culoare vişinie. Ferecătura formată din medalioane de argint aurit, reprezentând figuri apostolice şi scene canonice consacrate, a fost realizată în atelierul meşterului braşovean Georg Helthner.
Opera artistică a fost comandată prin 1691 şi a fost finalizată în 1692, conform datării specificate la sfârşitul textului de danie Brâncovenească.
Lucrarea realizată la comandă pentru Constantin Brâncoveanu se remarcă prin grija pentru detaliu în redarea costumelor de ceremonie, de factură bizantină, purtate de împăraţii Constantin şi Elena, reprezentaţi pe ferecătura Evangheliei greco-române de la Hurezi.
Pe cele două medalioane canonice centrale, anterior şi posterior, mai întâi, în partea centrală stânga a scenei ”Învierea Mântuitorului”, apoi, sub inscripţia slavonă de danie a domnitorului şi a soţiei sale se pot observa cele două mărci ale meşterului braşovean, formate din iniţialele GH (Georg Helthner), incluse într-un scut.
Micro-expoziţia va fi deschisă la Muzeul Naţional de Istorie a României în perioada 21 aprilie - 15 mai, putând fi vizitată de miercuri până duminică, în intervalul orar 10.00 - 18.00.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
