Julia Reda, europarlamentar din partea Partidului Piraţilor din Germania, a răspuns întrebărilor News.ro legat de reforma dreptului de autor, proiect care a stârnit o dispută fără precedent între artişti şi editori de presă, pe de o parte, şi giganţii online, pe de altă parte. Împotriva adoptării acestei Directive, Reda spune că susţine interesele europenilor utilizatori de internet şi că drepturile fundamentale şi startup-urile online riscă să sfârşească prin a fi victime colaterale în această luptă.
Pe 12 septembrie, Parlamentul European a votat în favoarea Directivei Drepturilor de Autor, cu un avantaj de aproximativ 200 de voturi. Directiva, care ar putea schimba balanţa puterii între producătorii muzicali, de ştiri şi film şi site-urile dominante care găzduiesc munca lor, a fost propusă în 2016. Scopul este de a actualiza legea drepturilor de autor în era Facebook şi Google, ceea ce a stârnit un război al lobby-ului.
Cel mai disputat este articolul 11 - care prevede ca ziarele, revistele şi agenţiile de presă să fie plătite de companiile de internet care publică extrase din munca acestora. Un alt articol contestat este al 13-lea - care face platforme ca YouTube răspunzătoare pentru materiale cu drepturi de autor, fiindu-le solicitată încheierea unui acord cu deţinătorii drepturilor pentru muzică şi filme.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
„Ar fi greşit să spunem «creatorii sunt în favoarea Directivei». Mărcile şi publisherii da, dar mulţi creatori individuali, precum youtuberii sunt împotriva ei. Articolele 11 şi 13 ameninţă să limiteze funcţionalitatea de bază a internetului pe care ne bazăm pentru a ne exprima online: link-uri şi încărcări. Dacă aceste articole devin lege, aşa cum a fost propus, utilizatorii vor da frecvent peste erori precum «Ceea ce ai încărcat a fost şters pentru că ar putea conţine conţinut protejat de drepturi de autor» sau «Reţeaua ta de socializare nu deţine licenţă pentru a-ţi permite să împărtăşeşti acest link al unei ştiri»”, a declarat Julia Reda pentru News.ro.
Ea a continuat: „Aceste articole au ca scop intervenţia într-o luptă pentru bani dată de marile corporaţii: editurile europene şi mărcile muzicale, pe de o parte, şi platformele cele mai mari din Statele Unite, de cealaltă. Drepturile fundamentale şi startup-urile online europene riscă să sfârşească prin a fi victime colaterale în această luptă - împotriva acestui lucru lupt eu”.
La finalul lunii octombrie, cineastul român Radu Mihăileanu, preşedintele ARP Franţa, societate civilă a autorilor, realizatorilor şi producătorilor de film, spunea în cadrul unei dezbateri că în iulie, când a fost câştigată una dintre „bătălii” de către giganţii tehnologici, ei au cheltuit 33 de milioane de euro pentru lobby. „Noi nu avem banii ăstia, dar avem voinţă. Lupta cu supermarketurile culturale continuă la Bruxelles”, spunea el.
De cealaltă parte, Julia Reda a declarat pentru News.ro că a existat o petiţie făcută de utilizatori, fără legătură cu marile platforme, deşi acestea din urmă finanţează site-urile care înlesnesc comunicarea lor cu aleşii în Parlamentul European.
„Aproximativ un milion de oameni au semnat petiţia împotriva Articolului 13 în vară. Această petiţie a fost creată de utilizatori de internet fără legătură cu platformele mari. Unele ONG-uri care au creat site-uri pentru a le permite cetăţenilor să îşi contacteze europarlamentarii gratuit primesc anumite sume de bani din partea acestor corporaţii, dar este necinstit şi fals să fie respinse îngrijorările valide a mii de europeni drept «campanie de lobby» din cauza celor care au susţinut uneltele tehnice pe care ei le-au folosit să îşi contacteze reprezentanţii”.
Reda a adăugat: „Desigur, Google şi alţii fac lobby pentru propriile interese, la fel cum editorii şi industria muzicală au făcut unul foarte gălăgios pentru ale lor, susţinând că fără Articolul 11 «nu va mai exista presă liberă» şi că fără Articolul 13 va fi ameninţată producţia muzicală din Europa”.
În prezent, spune Reda, Consiliul şi Parlamentul European încearcă să ajungă la un text final „de compromis” în negocieri, la care ea participă „pentru a minimiza pericolele la care este supus internetul prin Articolele 11 şi 13”.
Rezultatul va fi supus votului anul viitor. „Dacă textul rezultat va prevede filtre pentru încărcare sau «taxa pe link», voi face campanie pentru respingerea acestei Directive”, a încheiat Reda.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
