Documentarul „Procesul”, despre cazul lui Mihai Moldoveanu, care a câştigat la CEDO un proces împotriva statului român, un om aflat „într-un pericol continuu”, după cum se caracterizează, va rula de vineri în cinematografe.
Documentarul „Procesul”, nominalizat la premiile Gopo 2018, realizat de Ileana Bîrsan şi Claudiu Mitcu, urmăreşte cazul lui Mihai Moldoveanu, fost ofiţer al armatei române, condamnat la 25 de ani de închisoare pentru o crimă pe care susţine că nu a comis-o.
După un lung şir de încercări de a-şi demonstra nevinovăţia, în iunie 2012 Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a hotărât că – în cauza Moldoveanu împotriva României – a avut loc o încălcare a dreptului la un proces echitabil. Acuzatul nu a avut avocat, nu a fost audiat şi nu s-au administrat în mod direct probe.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Documentarul îl urmăreşte pe Mihai Moldoveanu după eliberarea provizorie şi se concentrează pe rejudecarea dosarului şi consecinţele noii sentinţe, oferindu-i spectatorului rolul de jurat într-un caz complicat şi controversat.
Mihai Moldoveanu a fost arestat în ianuarie 1996, acuzat de complicitate la tentativă de tâlhărie şi omor şi de nedenunţarea infracţiunilor: „Eram şi inculpat, trebuia să fiu şi martor, în acelaşi timp”.
A fost, în primă fază, în 1998, condamnat de Tribunalul Bihor la 25 de ani de închisoare. În urma apelului făcut la Curtea de Apel Oradea şi după 9 luni a fost dată decizia: achitat pentru omor şi instigare la tâlhărie, dar cu 1 an şi jumătate condamnare pentru deţinere de spray lacrimogen. După 1 an şi 8 luni, Parchetul a făcut recurs la Curtea Supremă de Justiţie. „Procesul a durat 3-5 minute, am fost întrebat dacă sunt vinovat sau nu, şi m-am trezit din nou cu 25 de ani”, a povestit Moldoveanu luni seară, după avanpremiera documentarului.
El s-a predat în ianuarie 2001 şi a reînceput „lupta”. „În 2011, am reuşit să îmi reduc pedeapsa de la 25 la 23 de ani, pentru că eram condamnat cu doi ani peste maxim, şi în 2012 am câştigat la CEDO. În urma deciziei CEDO, încălcarea dreptului la un proces echitabil, am făcut cerere de revizuire, iar completul condus de Livia Stanciu a admis cererea, dar au început abuzurile”.
Procesul de rejudecare a început la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu un complet de trei judecători. „Nu au vrut să verifice amprentele, au dispărut lucruri de la dosar, nu au vrut să facă reconstituirea, totul a fost o mare băşcălie. În iunie 2014 m-am trezit din nou condamnat la 23 de ani de închisoare, deşi trei dintre infracţiuni erau prescrise şi nu mai puteam fi condamnat decât la maxim 20. Au considerat că, dacă mă condamnă din nou la 23 de ani, mai am de executat 2 ani şi, într-un fel sau altul, scapă de mine şi că nu mai apar în presă”.
A mai executat un an, apoi Penitenciarul i-a dat 6 luni amânare, Instanţa de judecată de la Sectorul 4 l-a eliberat, iar din 2015 este liber. „Am rămas cu un rest de pedeapsă de aproape 7 ani, care mă pună într-o postură urâtă în viaţa de zi cu zi. Dacă cumva mă cert cu cineva, nu pot evita un conflict, risc să pornesc cu o pedeapsă. Sunt într-un pericol continuu”.
Pe 31 octombrie 1995, Mihai Moldoveanu se afla în Oradea, împreună cu Gabriela Rotariu şi Georgică Honciuc. Cei doi au încercat să jefuiască un taximetrist, care a scapat şi a alertat autorităţile.
În apropierea locului unde a avut loc tentativa de tâlhărie, politiştii au descoperit cadavrul unui alt taximetrist, care fusese ucis prin înjunghiere.
Rotariu şi Honciuc au fost identificaţi ca fiind agresorii primului taximetrist, iar anchetatorii au extins cercetările asupra lui Moldoveanu şi l-au condamnat pentru uciderea celui de-al doilea.
Lucrul la acest documentar a început în 2013. Georgică Honciuc, care trăieşte în străinătate a spus că va vorbi în faţa camerei imediat ce se va încheia procesul. Nu a mai dat curs solicitării. De cealaltă parte, Gabriela Rotariu, care locuieşte în Italia, a vorbit cu echipa prin Skype.
Niciun reprezentant al autorităţilor nu a dorit să facă vreun comentariu pentru documentar.
Amprentele găsite ar fi singurele care conţin nişte informaţii care ar putea să ducă la adevăraţii criminali, având în vedere că obiecte de pe care ar fi putut fi recoltate probe pentru analize ADN au dispărut de la dosar.
„Nu o să aibă nimeni curaj acum să deschidă un nou dosar penal pentru a verifica amprentele şi să şi găsească autorii, pentru că asta ar însemna să cadă şi doamna Stanciu, şi doamna Kovesi - ea era procuror general când şi eu şi colega mea de dosar am câştigat la CEDO. Din informaţiile mele, la vremea respectivă, doamna Kovesi ştia cine sunt autorii, în calitatea ei de procuror general, cazul fiind mediatizat. Dar au preferat să îngroape totul ca să nu plătească colegii lor”, a mai spus Moldoveanu.
Despre documentar, Mihai Moldoveanu a afirmat că a acceptat să îl facă pentru că „nu am nimic de ascuns”.
„Nu este o plăcere pentru mine să fiu expus în felul ăsta, dar am încercat să lupt şi să schimb ceva şi poate că am reuşit pe undeva”, a motivat el.
Moldoveanu îşi doreşte să realizeze o continuare a „Procesul”, un documentar care să urmărească situaţia din punct de vedere personal, al familiei. Titlul posibil este „Jurnalul unui condamnat”.
Cu un scenariu scris de Ileana Bîrsan şi Claudiu Mitcu, „Procesul” a avut premiera mondială anul trecut în cadrul Festivalului Internaţional de Film Transilvania şi a fost inclus în competiţia naţională de documentare la Astra Film Festival Sibiu. A fost câştigător al premiului juriului pentru „cel mai bun documentar”, la cea de-a doua ediţie a Indian World Film Festival.
„Ce este uluitor, limpede şi înfricoşător, în acelaşi timp, este că în procesul de rejudecare, în anii 2014-2015, nu s-a făcut totul pentru aflarea adevărului", a spus Ileana Bîrsan.
Regizorul Claudiu Mitcu a precizat că unul dintre motivele pentru care a decis să facă documentarul despre cazul lui Mihai Moldoveanu a fost îndârjirea, tenacitatea şi deschiderea cu care acesta a încercat să-şi dovedească nevinovăţia.
Imaginea poartă semnătura lui Andrei Butică, iar montajul este semnat de Cătălin Cristuţiu. Sound-designer este Ioan Filip, mixajul a fost realizat de Dan-Ştefan Rucăreanu, iar muzica a fost compusă de Camil Dumitrescu. Producătorii sunt Claudiu Mitcu, Robert Fiţa şi Ioachim Stroe.
„Procesul” este o producţie Wearebasca realizată cu sprijinul Centrului Naţional al Cinematografiei.
Premiera va avea loc joi, la Cinema Muzeul Ţăranului.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
