Castelul Peleş, Palatul Regal şi Sala Tronului, Piaţa Palatului, Mănăstirea şi noua Catedrală Episcopală de la Curtea de Argeş sunt locurile în care, începând din 13 decembrie şi până în 16 decembrie, vor avea loc ceremonii funerare pentru Regele Mihai.
Sicriul cu trupul neînsufleţit al Regelui Mihai va fi adus în ţară în 13 decembrie la ora 11.00, va fi dus la Sinaia şi va fi depus în Holul de onoare a Castelului Peleş, iar apoi pentru două zile în Sala Tronului, la Palatul Regal din Calea Victoriei.
Slujba de înmormântare va avea loc la Catedrala Patriarhală, iar înmormântarea la Curtea de Argeş, în noua Catedrală Regală şi Patriarhală, unde este înmormântată şi Regina Ana.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Agenţia de presă News.ro prezintă date referitoare la Castelul Peleş, la Palatul Regal şi la Sala Tronului, dar şi la Piaţa Palatului şi Mănăstirea şi noua Catedrală Episcopală de la Curtea de Argeş, unde vor avea loc ceremonii funerare pentru Regele Mihai
Castelul Peleş
Fostă reşedinţă de vară a regilor României, Castelul Peleş a fost construit în 1883, la dorinţa Regelui Carol I al României (1866-1914), după planurile arhitecţilor Johannes Schultz, Carol Benesch şi Karel Liman, şi a fost decorat de celebrii decoratori J. D. Heymann din Hamburg, August Bembé din Mainz şi Bernhard Ludwig din Viena.
Castelul are 160 de camere şi mai multe intrări şi scări interioare. Turnul central măsoară 66 de metri înălţime. Pe lângă Peleşul propriu-zis, au mai fost ridicate încă două construcţii mai mici, Pelişorul şi Foişorul.
Peleşul are o sală de teatru, cu o mică scenă şi 60 de locuri, plus loja regală. Castelul avea dotări foarte moderne pentru epoca în care a fost construit. De exemplu, plafonul de sticlă al holului de onoare este mobil, putând fi acţionat de un motor electric. Încă din 1883, castelul a avut încălzire centrală.
Pe lângă castel au fost construite Pelişorul, Corpul de Gardă, Economatul, Casa de Vânătoare Foişor, Grajdurile, Uzina Electrică şi Vila Şipot. Până la terminarea castelului (1883), Regele Carol I şi Regina Elisabeta au locuit la casa de vânătoare, terminată înaintea castelului. Datorită uzinei electrice proprii, Peleşul a fost primul castel complet electrificat din Europa.
Aici s-a născut regele Carol al II-lea, iar la Foişor, regele Mihai I. Nunta principesei Ileana, una dintre surorile lui Carol al II-lea, a avut loc în 1921, tot la Peleş.
Până în 1948, castelul a fost reşedinţă regală, după această dată fiind confiscat de regimul comunist. În 1953, Peleşul devine muzeu. După 1989, castelul şi Pelişorul reintră în circuitul turistic. În 2007, castelul Peleş a fost retrocedat Regelui Mihai I, care decide să îl păstreze ca muzeu.
Palatul Regal şi Sala Tronului
Inaugurat la 1 ianuarie 1935, palatul a fost deschis printr-o ceremonie la care au participat 600 de persoane. Realizată după planurile arhitectului Nicolae Nenciulescu, construcţia este în formă de U, cu o curte interioară. Faţada are două intrări: intrarea din stânga era folosită de rege şi de oaspeţii săi, iar cea din dreapta era destinată demnitarilor.
Carol I a apelat la artişti renumiţi pentru a decora Palatul, care a găzduit în epocă nenumărate evenimente - baluri regale (trei pe sezon), care se organizau în Sufrageria Regală, dar şi Ziua Regelui. Carol al ll-lea s-a implicat şi el în amenajarea palatului, forma de U a clădirii, modernizările Sălii Tronului şi Scării Voievozilor fiind şi rezultatul contribuţiei sale.
O monumentală scară din marmură de Carrara, Scara Voievozilor, conduce vizitatorul către Sala Tronului.
Plafonul este decorat cu o scenă a Unirii, pictată de Arthur Verona, iar în medalioane sunt înfăţişaţi regi şi voievozi ai României. Astăzi, în incinta Sălii Tronului a fost aşezată o fotografie a tronului în mărime naturală.
La 6 septembrie 1940, în Sala Tronului a avut loc ceremonia de depunere a jurământului de către Regele Mihai, în prezenţa generalului Ion Antonescu, a patriarhului şi a preşedintelui Curţii de Casaţie.
Piaţa Palatului
“Vechea piaţă a Palatului Regal e opera urbanistică a arhitectului francez Paul Gottereau, autorul clădirii Fundaţiei Carol I. A dat faţadei o curbură concavă pentru ca să mărească importanţa acestei pieţe, la concepţia căreia a respectat principiul clasic după care s-au realizat toate pieţele monumentale din epoca Renaşterii şi epoca modernă: ca piaţa să fie complet încadrată de clădiri în proporţie cu dimensiunile ei şi dacă se poate să aibă acelaşi caracter arhitectural. Cele patru mari clădiri care încadrau vechea piaţă satisfăceau acest principiu, iar Palatul Regal apărea în proporţii favorabile, ba chiar monumentale, cu toată diferenţa de nivel faţă de Calea Victoriei, fiind mai jos, în defavoarea proporţiei de înălţime”, scria "Gazeta Municipală" în aprilie 1942.
Simbol al monarhiei, Piaţa Palatului a fost redenumită Piaţa Revoluţiei după evenimentele din decembrie 1989. Fosta Piaţă a Palatului este mărginită de Palatul Regal, Ateneul Român, Biblioteca Centrală Universitară (fostă Palat al Fundaţiei Universitare Carol I) şi de Ministerul Afacerilor Interne.
Mănăstirea Curtea de Argeş
Mănăstirea Curtea de Argeş a fost construită de Neagoe Basarab, în 1515-1517. O parte din clădirile complexului au ars în secolul 19, iar apoi, la iniţiativa lui Carol I, biserica a fost restaurată. În anul 1886 s-a terminat restaurarea bisercii şi a început construirea palatului regal din latura de est a complexului, care va fi mai târziu transformat în palat episcopal.
Aici sunt mormintele Regelui Carol I (1881-1914) şi al Reginei Elisabeta (1881-1916), iar de cealaltă parte se află mormintele Regelui Ferdinand (1914-1927) şi al Reginei Maria (1914-1927).
Într-o criptă special amenajată se găseşte sicriul cu rămăşiţele pământeşti ale Regelui Carol al II-lea (1930-1940), aduse în 2003 de la Lisabona, unde acesta a fost înhumat în 1953.
Regina Ana este înmormântată în noua Catedrală Episcopală de la Curtea de Argeş, care a fost ridicată la intrare în incinta Mănăstirii Curtea de Argeş.
Aici va fi înmormântat şi Regele Mihai.
Construcţia noii catedrale a început în 2009, pentru ca aici să fie amplasate mormintele membrilor familiei regale a României ce vor deceda de atunci înainte, precum şi moaştele sfintei Filofteia, întrucât vechea biserică nu mai putea adăposti şi alte morminte.
Noua Catedrală Arhiepiscopală şi Regală de la Curtea de Argeş, unde a fost înmormântată Regina Ana şi va fi înmormântat Regele Mihai, este situată în imediata apropiere a Mănăstirii Curtea de Argeş.
Ca orice biserică ortodoxă, catedrala are pridvor, pronaos, naos şi altar. Imediat cum se intră sunt mormintele, parte a pridvorului, apoi se intră în pronaos, naos, urmează catapeteasma şi altarul. Suprafaţa totală este de peste 800 de metri pătraţi, de patru ori mai mare decât vechea catedrală. În faţa intrării se află un agheasmatar deschis, a cărui cupolă cu arcuri dantelate se sprijină de patru coloane, lucrate în marmură şi împodobite cu desene. Văzut dinspre apus, agheasmatarul cu învelitoarea de plumb şi crucea aurită se proiectează pe cele 12 trepte care urcă spre intrarea în sfântul locaş şi pe rama care o îmbracă, asemeni unui portal aplicat.
Catedrala Arhiepiscopală şi Regală de la Curtea de Argeş poartă hramul Sfintei Muceniţe Filofteia şi al Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil. Piatra de temelie a acesteia a fost pusă la 10 mai 2009 de către principesa Margareta şi de soţul acesteia, Radu Duda.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
