Oamenii de ştiinţă estimează că pierderea strălucirii operei "Ţipătul" a pictorului norvegian Edvard Munch este cauzată de respiraţia vizitatorilor, o altă ipoteză luată în calcul este calitatea vopselurilor de slabă calitate, scrie Le Figaro.
"Ţipătul", de Munch, îşi pierde puţin câte puţin din strălucire. Se deteriorează în special galbenul, culoare pe care artistul a folosit-o pentru a picta apusul şi o parte din personaj. În faţa provocării de a conserva capodopera pictorului norvegian de la Muzeul "Munch" din Oslo, o echipă de cercetători europeni, americani şi brazilieni a studiat lucrarea. Ei şi-au concentrat eforturile pe una dintre cele cinci versiuni ale tabloului, toate fiind realizate între 1893 şi 1910.
Descoperirile lor sunt edificatoare: dacă galbenul îşi pierde în continuare din substanţă, greşeala revine chiar artistului. Aparent, Munch a folosit un tub de galben de cadmiu de proastă calitate, potrivit The Guardian.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
"Vopseaua galbenă era bogată în compuşi cloraţi şi asta în locurile unde pictura este deteriorată", a explicat, pentru cotidianul britanic, profesorul Koen Janssens de la Universitatea din Anvers. "Eu nu cred că a fost o utilizare intenţionată. Suntem în 1910 şi, în acel moment, industria producea pigmenţi chimici şi nu era la fel de performantă ca astăzi".
Oricum, culoarea se estompează şi se cojeşte mai repede în prezenţa umidităţii, chiar şi în cantitate scăzută, cum ar fi din aerul respirat de vizitatori. Această descoperire a fost avansată de experţii, care au suspectat în primul rând că lumina ar fi cauza deteriorării operei. "S-a dovedit că lumina nu a fost chiar foarte nocivă pentru tablou", a declarat Janssens.
Muzeul "Munch" din Oslo trebuie să mute lucrarea în următoarele luni într-un loc care îi va asigura condiţii mai bune de conservare. Tabloul va fi apoi instalat într-un spaţiu luminat natural dar cu un nivel de umiditate de 45%, în speranţa că va încetini deteriorarea operei, scrie agenţia de presă Belga News.
"Trebuie îndepărtat publicul de pictură, în aşa fel încât să-l privească fără să respire aer direct către suprafaţa sa", preconizează Koen Janssens. Distanţarea socială aplicată artei.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
