Ministrul Educaţiei, Daniel David, explică, într-o postare pe blogul personal, motivele pentru care apără „şi” Academia Română în cazul refuzului forului academic de a-l primi ca membru corespondent pe scriitorul şi profesorul universitar Mircea Cărtărescu. Potrivit lui David, Academia Română are „dificila misiune de a promova excelenţa cu oameni care o înţeleg pe alocuri diferit, prinşi între tradiţie şi modernitate sau între trecut, prezent şi viitor”. Ministrul Educaţiei mai afirmă că „într-o Românie polarizată şi conflictuală” nu te poţi aştepţa la „o Academie complet altfel”. David, el însuşi membru al Academiei, a dezvăluit că a votat în favoarea lui Cărtărescu şi s-a arătat convins că acesta va deveni membru în „viitorul apropiat”.
„Am văzut comentariile critice publice şi numeroase legate de decizia Academiei Române prin care s-a respins propunerea ca scriitorul Mircea Cărtărescu să devină membru corespondent. Înţeleg aceste critici, mai ales ca om care am susţinut prin vot în Adunarea Generală a Academiei Române ca Mircea Cărtărescu să devină membru corespondent. Dar nu putem să nu vedem şi că această propunere a fost susţinută de o majoritate largă a Academiei, chiar dacă, din păcate, nu s-a ajuns acum la pragul critic (a lipsit un singur vot!). Acum unii colegi au crezut altfel. Mircea Cărtărescu va deveni însă membru al Academiei Române în viitorul apropiat, sunt sigur de asta, şi mă voi bucura să-l pot saluta în Aula Academiei în acel moment”, a afirmat Daniel David pe blogul personal.
Actualul ministru al Educaţiei consideră că deocamdată, trebuie să înţelegem că Academia Română are dificila misiune de a promova excelenţa cu oameni care o înţeleg pe alocuri diferit, prinşi între tradiţie şi modernitate sau între trecut, prezent şi viitor.
„Mai mult, unii (adesea membri mai vechi) consideră Academia ca fiind mai a noastră (de aici urmând: „cine pe cine aduce”), nu ca o instituţie a ţării („cine are merite pentru a fi propus”). În fine, da, unii dintre noi (dar tot mai puţini) amestecă uneori omenescul cu instituţionalul, multe decizii şi acţiuni devenind astfel prea personale. Iar vremurile acestea agitate nu ne ajută, ci mai degrabă mai tulbură apele şi în Academia Română. Într-o Românie polarizată şi conflictuală nu poţi să te aştepţi la o Academie complet altfel, deşi academicul şi angajamentul comun pentru excelenţă mai atenuează neînţelegerile dintre noi şi canalizează, în interior, lucrurile şi în sensul bun, lăsând loc şi de „bună ziua”, a explicat David pe blogul său.
Daniel David crede că drumul Academiei Române „este unul în direcţia şi sensul corecte, având deja o majoritate de oameni valoroşi şi înţelepţi, majoritate care creşte de la an la an şi care normalizează Academia şi duce la definirea corectă a excelenţei în înţelegerea ei academică şi culturală, fără excesele unor lupte între tradiţie vs. modernitate sau trecut vs. prezent vs. viitor”.
„Sigur că, în acest proces de transformare, trebuie să fim toţi mai atenţi la nuanţe şi la declaraţiile publice, pentru a comunica corect cu societatea şi pentru a nu expune Academia sau unii colegi unor critici injuste. Ca să nu mai spun că apar uneori şi situaţii hilare – care devin deliciul publicului, dar afectează seriozitatea Academiei – în care, spre exemplu, culmea, un om mai de centru-dreapta ca mine (prin prisma angajamentului pentru excelenţă/meritocraţie/competiţie) este văzut de unii colegi din Academie ca „progresist”, iar preşedintele mai tradiţionalist (aşa cum se autodefineşte) al Academiei, împreună cu întreaga conducere, devin acum în ochii unor colegi mai mult decât „progresişti”, chiar „woke”, evident, ambele calificative fiind negative în înţelegerea colegilor evaluatori”, a apreciat David.
În final, sfatul acestuia este ca oamenii să-şi folosească „academic diferenţele şi divergenţele” dintre ei şi să fie „înţelepţi”, ştiind când să fie de acord că nu sunt de acord, căutând însă să coopereze „elegant pentru a da forţă Academiei Române - inclusiv prin oamenii buni care îi devin membri an de an -, ca forul suprem de ştiinţă şi cultură al ţării să poată servi „împreună” „cât mai bine ţara şi oamenii ei”.
Scriitorul Mircea Cărtărescu nu a primit calitatea de membru corespondent al Academiei Române, deşi secţia de Filologie a forului îl propusese cu unanimitate de voturi. Rodica Zafiu, preşedinte interimar al secţiei de Filologie a Academiei Române, a declarat pentru Edupedu: „Trebuia să ia 74 de voturi ca să aibă două treimi din numărul votanţilor şi a obţinut numai 73. Este o mare părere de rău pentru noi, pentru că a fost susţinut cu multă căldură de secţie”.
Contestatarii din forul academic au fost Valeriu Matei, membru de onoare şi directorul Editurii Academiei Române, şi scriitorul Nicolae Breban, membru titular din 2009, care au declarat, pentru Hotnews, că Mircea Cărtărescu "e un scriitor bun, dar nu de nivelul Academiei" şi că ar fi adus "insulte poporului român".
În spaţiul public, au apărut critici la adresa Academiei Române, iar personalităţi ale vieţii culturale româneşti, precum Ana Blandiana şi Gabriel Liiceanu, s-au arătat indignate de această decizie.
Sâmbătă, Consiliul Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti s-a arătat „profund dezamăgit” că Mircea Cărtărescu nu a fost primit în Academia Română. Într-un comunicat de presă al Consiliului, se menţiona că, „din păcate, se dovedeşte încă o dată că vocile specialiştilor nu sunt ascultate în societatea românească, având câştig de cauză manipularea, denigrarea şi atacurile la persoană, chiar şi la acest nivel”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
