Deficienţe în finanţarea de proiecte, funcţionarea necorespunzătoare a controalelor interne şi excedent menţinut în contul de disponibil la trezorerie de către trei entităţi subordonate se numără între constatările făcute de Curtea de Conturi în urma auditului efectuat pe anul 2018 la Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale.
Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale (MCIN), aşa cum a fost numit câţiva ani, până în toamna lui 2019, are în subordine 43 de entităţi publice finanţate integral de la bugetul de stat (42 de direcţii judeţene pentru cultură şi Oficiul Român pentru Drepturile de Autor), 44 de entităţi publice finanţate din venituri proprii şi din subvenţii acordate de la bugetul de stat (17 instituţii de spectacole, 15 muzee, 3 centre de cultură, 8 alte instituţii de cultură, Biblioteca Naţională a României), o entitate publică finanţată integral din venituri proprii (ARTEXIM).
Sub autoritatea Ministerului se află 4 entităţi finanţate din venituri proprii (Compania Naţională a Imprimeriilor „Coresi” SA, Regia Autonomă de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor „Româniafilm”, Studioul Cinematografic „Sahia Film” SA, Studioul Cinematografic „Animafilm” SA).
Opinia Curţii de Conturi după misiunea de audit pe 2018 este una „contrară”.
„În urma misiunii de audit financiar asupra Contului anual de execuţie a bugetului de stat la instituţiile publice, a fost formulată o opinie contrară asupra situaţiilor financiare întocmite şi raportate de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale la data de 31 decembrie 2018, deoarece valoarea cumulată a erorilor/ abaterilor de la legalitate şi regularitate s-a situat peste pragul de semnificaţie stabilit în etapa de planificare a misiunii de audit financiar”.
La formularea opiniei a fost ţinut cont şi de abaterile constatate la ordonatorii de credite aflaţi în subordinea MCIN.
În 2018, la conducerea Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale s-au aflat George Ivaşcu (ianuarie - noiembrie) şi Valer-Daniel Breaz (noiembrie 2018 - octombrie 2019).
Cu privire la elaborarea şi fundamentarea proiectului de buget propriu, precum şi la autorizarea, legalitatea şi necesitatea modificărilor aduse prevederilor iniţiale ale bugetului entităţii s-a constatat că MCIN nu a urmărit regularizarea excedentului rezultat din execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli aprobate ordonatorilor terţiari de credite, acest excedent regăsindu-se, în cele mai multe cazuri, în conturile de disponibil la trezorerie.
Suma de 108.000 lei a fost regularizată cu bugetul de stat, aceasta reprezentând excedentul menţinut în contul de disponibil la trezorerie de către trei entităţi subordonate ministerului.
Contabilitatea analitică a activelor fixe nu a fost organizată şi condusă în conformitate cu prevederile legale incidente.
Au fost evidenţiate sintetic elemente patrimoniale în valoare de 34.272.000 de lei, în contul „Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale”, fără a fi dezvoltate pe conturi analitice, din care să rezulte valoarea bunurilor cultural mobile (statui, valori muzeale, lucrări muzicale) şi alte active fixe corporale. Cauza principală este funcţionarea necorespunzătoare a controalelor interne, care ar fi trebuit să sesizeze disfuncţiile în vederea corectării acestora.
La MCIN, sistemul de control intern managerial nu a fost dezvoltat şi actualizat în conformitate cu prevederile OSGG nr. 600/2018 şi nu aplică în totalitate standardele de management.
A fost constatat faptul că la nivelul ministerului au fost luate unele măsuri referitoare la proiectarea şi implementarea controlului intern managerial, fiind stabilite obiectivele generale şi specifice ale entităţii, s-a constituit Comisia cu atribuţii în domeniul controlului intern, s-a elaborat Codul etic şi a fost formalizat un număr de 66 de proceduri pentru activităţile desfăşurate, însă demersurile efectuate nu au fost suficiente pentru a preîntâmpina apariţia deficienţelor constatate.
Procedurile operaţionale au fost elaborate în proporţie de 64% din totalul activităţilor procedurabile inventariate, iar stadiul implementării celor 16 standarde de control intern managerial prevăzute în OSGG nr. 600/2018, conform rezultatelor autoevaluării la 31 decembrie 2018, la nivelul celor 88 de entităţi din subordinea MCIN se prezintă astfel: 41 de entităţi au sisteme conforme; 36 de entităţi au sisteme parţial conforme; 10 entităţi au sisteme parţial conforme limitate; 6 entităţi au sisteme neconforme.
Au fost constatate deficienţe referitoare la finanţarea unor proiecte culturale. Astfel, un proiect cultural a fost finanţat cu 90.000 de lei din Fondul pentru nevoi culturale de urgenţă, în condiţiile în care evenimentul cultural desfăşurat a fost inclus într-un alt proiect cultural în valoare de 4.000.000 de lei, care a fost finanţat din fonduri nerambursabile.
Proiectul „Gala Poeziei Române Contemporane, ediţia a VIII-a” a beneficiat, în decursul unui an de o finanţare dublă în cadrul proiectelor prioritare, prima finanţare fiind de 20.000 de lei, iar cea de-a doua finanţare, de 52.000 de lei.
Au fost finanţate din Fondul cultural de urgenţă proiecte culturale, fără a se justifica caracterul urgent al evenimentelor culturale prevăzute în proiect.
Proiectele culturale au fost finanţate fără ca sumele nerambursabile aprobate pentru acestea să fi fost fundamentate pe baza solicitărilor depuse de beneficiarii de proiecte culturale, prioritare sau de urgenţă, prin cererile de finanţare.
S-a constatat că nu în toate cazurile sumele din cererile de finanţare au fost aprobate şi acordate în cuantumul solicitat, astfel că evenimentul cultural din cadrul proiectului nu a mai avut loc, întrucât solicitantul nu deţine suficiente resurse pentru acoperirea tuturor categoriilor de cheltuieli prevăzute în bugetul înscris din cererea de finanţare nerambursabilă.
Unele proiecte culturale au fost finanţate cu sume considerabil mai mari de la o ediţie la alta, fără ca aceste majorări să fi fost justificate la momentul depunerii cererilor de finanţare sau la momentul analizei şi aprobării finanţării.
Nu au fost respectate prevederile legale privind achiziţiile publice în cazul atribuirii contractelor de prestări servicii şi lucrări în cazul proiectelor culturale prioritare sau de urgenţă, derulate prin finanţare nerambursabilă de la bugetul de stat prin MCIN.
Nu a fost efectuată inventarierea patrimoniul potrivit prevederilor legale.
În ceea ce priveşte cheltuielile de personal s-au constatat angajarea, lichidarea şi plata nelegală a drepturilor de natură salarială prin interpretarea eronată a prevederilor legale privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, care a funcţionat în cadrul MCIN în baza detaşării de la instituţii publice şi societăţi comerciale.
Astfel, o parte din personalul detaşat la MCIN a beneficiat de un nivel al salariului de bază stabilit şi încasat în afara cadrului legal stabilit prin Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, aplicată în cazul instituţiilor publice, uzitând prevederile art. 47 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, actualizat, cu modificările şi completările ulterioare, în care se precizează că „pe durata detaşării, salariatul beneficiază de drepturile care îi sunt mai favorabile, fie de drepturile de la angajatorul care a dispus detaşarea, fie de drepturile de la angajatorul la care este detaşat”.
În aceste condiţii, pentru o parte a personalului detaşat, nivelul salarial excede drepturile salariale ale personalului din minister prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017, nefiind deci stabilite cu încadrarea pe bază de gradaţie corespunzătoare vechimii în muncă şi vechimii în specialitate, în funcţie de grade profesionale, trepte, de sporuri acordate şi de alte drepturi cuvenite în mod legal.
La MCIN au fost efectuate plăţi pentru care nu există documente justificative, care să ateste exactitatea şi realitatea sumelor datorate. Au fost decontate cheltuieli cu prestările de servicii în sumă de 129.000 de lei, pentru care entitatea auditată nu a prezentat documente justificative.
Nu a fost respectat principiul economicităţii în utilizarea fondurilor publice în cazul cheltuielilor ocazionate de contractele de asistenţă juridică.
Constatări în urma verificărilor efectuate la entităţile subordonate
La Corul Naţional de Cameră „Madrigal - Marin Constantin”, fondurile publice alocate cheltuielilor nu au fost utilizate cu economicitate în cazul contractelor de asistenţă juridică, în anul 2018 activitatea juridică a entităţii desfăşurându-se în baza contractelor de asistenţă juridică încheiate cu un cabinet de avocat, în condiţiile în care în organigramă şi în statul de funcţii a fost prevăzut un post de consilier juridic.
Postul de consilier juridic a rămas vacant începând cu 1 aprilie 2017, iar managementul instituţiei nu a efectuat demersuri pentru ocuparea lui cu personal de specialitate juridică.
La Centrul Naţional al Dansului Bucureşti (CNDB), nu au fost respectate prevederile legale cu privire la regularizarea, la finele anului, a excedentului rezultat din execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli, în limita sumelor primite de la bugetul de stat.
Entitatea a solicitat anual o subvenţie mai mare decât cea care ar fi fost necesară pentru acoperirea cheltuielilor, fără să ţină cont de faptul că avea încasări din veniturile proprii pe care nu le consuma în totalitate, rezultând în acest fel un excedent la finele anului, din subvenţia supradimensionată, excedent care nu a fost restituit în întregime la bugetul de stat, în contul de unde a fost efectuată finanţarea şi pe care, în mod nejustificat, entitatea îl tratează eronat, ca fiind excedent din venituri proprii.
Nu a fost respectat cadrul legal cu privire la modul de efectuare a operaţiunilor de inventariere a tuturor elementelor patrimoniale.
La Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN), structura de personal subdimensionată a condus la cheltuirea fără respectarea principiului celor 3E (economicitate, eficienţă, eficacitate) a bugetului entităţii, prin încheierea de contracte de prestări servicii cu diverse persoane fizice/ juridice.
În structura organizatorică a AFCN, compusă din şase compartimente, au fost prevăzute opt posturi, însă activitatea instituţiei nu se poate realiza cu un număr redus de personal, ţinând cont de specificul acesteia, respectiv de faptul că finanţează proiecte culturale.
Pentru desfăşurarea activităţilor curente în bune condiţii, conducerea AFCN a încheiat contracte de prestări servicii cu persoane fizice şi juridice, dar fără a se efectua o analiză temeinică privind necesitatea serviciilor şi a costurilor implicate pentru asigurarea legalităţii, regularităţii, economicităţii, eficacităţii şi eficienţei în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului public.
La Teatrul Naţional „I. L. Caragiale” din Bucureşti, nu a fost respectat principiul celor 3E (economicitate, eficienţă, eficacitate) în cheltuirea fondurilor publice, în condiţiile în care, potrivit art. 7 din HG nr. 803/2005, a fost prevăzut un număr maxim de 500 de posturi, însă MCIN a asigurat finanţarea numai pentru 430 de posturi în anul 2016 şi pentru 480 de posturi în anul 2017.
Astfel, pentru a deservi cele şapte săli de spectacol, conducerea TNB a apelat la recrutarea de personal (electricieni de scenă, mânuitori decor etc.) prin agent de muncă temporară (activitate care este reglementată de art. 88-102 din Legea nr. 53/2003 Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare).
În exerciţiile financiare ale anilor 2016 şi 2017, numai la TNB s-a plătit suplimentar din alocaţiile bugetare suma de 504.000 de lei, care reprezintă comisionul de 5% al fiecărei firmei de recrutare şi TVA-ul aferent plăţilor din anii 2016 şi 2017.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
