CRONOLOGIE - Muzeul Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România, subiect controversat înainte de a fi înfiinţat

Muzeul Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România (MNIEHR) a devenit, cu mult timp înainte de a fi elaborată Hotărârea de Guvern privind înfiinţarea lui, un subiect controversat în zona culturală românească. După mai mult de trei ani de la demararea discuţiilor privind organizarea lui, scandalul a pornit de la spaţiul pe care s-ar putea să fie construit. Este vorba despre un teren al Muzeului „Antipa”, în administrarea Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, vizat de Institutul „Elie Wiesel”. Eventuala dare în folosinţă a acestuia a stârnit reacţii din partea lumii academice româneşti, a unor politicieni, iar recentele declaraţii ale ministrului Culturii nu au făcut decât să stârnească şi mai multe întrebări şi nemulţumiri.

Proiectul muzeal este un parteneriat între Administraţia prezidenţială, Guvernul şi Parlamentul României. Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” este cel care îl coordonează.

MNIEHR va avea ca scop prezentarea şi promovarea istoriei, culturii şi tradiţiilor comunităţilor evreieşti din România, pentru cunoaşterea în plan intern şi internaţional a contribuţiei acestei minorităţi naţionale la evoluţia şi modernizarea societăţii româneşti de-a lungul timpului.

Preşedintele Klaus Iohannis declara, în martie 2016, după ce a vizitat Muzeul Memorial al Holocaustului din Washington, că va sprijini deschiderea unui muzeu similar în România. Guvernul a adoptat apoi o hotărâre prin care Institutul „Elie Wiesel" a trecut din subordinea Secretarului General al Guvernului în cea a prim-ministrului şi că începe demersurile pentru înfiinţarea muzeului.

În luna septembrie a aceluiaşi an, Primăria Capitalei şi Institutul „Elie Wiesel” au decis să încheie un parteneriat pentru realizarea la Bucureşti a Muzeului Holocaustului şi Istoriei Evreilor. PMB a transmis atunci că ar putea acorda un sediu în folosinţă Institutului „Elie Wiesel”, iar institutul va identifica fondurile necesare amenajării muzeului. Sediul în cauza a fost imobilului de pe strada Lipscani nr. 18 - 20.

În 2016 - 2017, au avut loc mai multe întâniri între oficialii români, ambasadorul SUA la Bucureşti, Hans Klemm, şi reprezentanţi ai Muzeului Memorial al Holocaustului din Statele Unite pentru a discuta despre înfiinţarea acestei instituţii.

Alexandru Florian, directorul Institutului „Elie Wiesel”, declara în august 2017 pentru News.ro: „Muzeul de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului a primit un sediu, o clădire monument istoric denumită Palatul Dacia, proprietate a Municipiului Bucureşti. Cred că muzeul va fi funcţional peste trei ani”. El a explicat atunci: „Va fi un muzeu de istorie, de civilizaţie, de istoria evreilor, care va merge până în zilele noastre, de prin secolul al XVII-lea, de când există câteva izvoare sau semne, şi până în 2015-2016”.

În februarie 2018, Gabriela Firea a declarat la un eveniment dedicat împlinirii a 70 de ani de la formarea statului Israel: „Clădirea de pe Lipscani în care se va amenaja Muzeul Holocaustului a fost transferată de la Primăria Capitalei către Institutul «Elie Wiesel»”.

Un an mai târziu, directorul Institutului spunea că inaugurarea Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România (MNIEHR) a fost amânată pentru 2022.

O răstunare a situaţiei a avut loc după ce, a explicat Alexandru Florian pentru News.ro, majoritatea consilierilor PMB s-au răzgândit în privinţa cedării clădirii, iar reprezentanţii Institutului „Elie Wiesel” au fost nevoiţi să caute un alt spaţiu de cel puţin 5.000 de metri pătraţi utili.

Managerul Institutului a găsit terenul Muzeului„Antipa” şi l-a propus spre preluare pentru Muzeul Holocaustului. Propunerea, a mai spus el, a fost agreată.

Astfel, în iunie 2019, au început să apară reacţiile. Conducerea Muzeului „Antipa” se opune acestei idei şi speră ca Ministerul Culturii să îi ţină partea, mai ales că îşi doreşte să folosească acel teren (arie protejată) pentru o extindere subterană. Reprezentanţii „Elie Wiesel”, pe de altă parte, îşi doresc un muzeu în centrul Capitalei.

Academia Română a transmis că soluţia propusă de a solicita, oficial, Muzeului Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa“ să cedeze o suprafaţă de 5.300 mp din proprietatea pe care o deţine în Şoseaua Kiseleff nr. 1 în scopul construirii MNIEHR este complet inadecvată şi păguboasă, aducând mari prejudicii unuia dintre cele mai vechi şi apreciate muzee din România.

Alte 50 de personalităţi din lumea academică şi-au arătat sprijinul faţă de „Antipa” şi solicită statului să nu permită înstrăinarea terenului.

Ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale, Valer-Daniel Breaz, a declarat pe 18 iulie, într-o conferinţă de presă: „În momentul de faţă, elaborăm o Hotărâre de Guvern de înfiinţare a acestui muzeu. Nimeni nu a spus «acolo se va face muzeul respectiv». După ce se va înfiinţa muzeul, vom decide şi, de comun acord, poate şi printr-o consultare publică, vom vedea unde vom înfiinţa muzeul respectiv (...) Repet: locaţia nu a fost stabilită pe terenul dintre Muzeul «Antipa» şi Muzeul Ţăranului Român. Ca să excludem orice speculaţie”.

În aceeaşi zi, pe site-ul cultura.ro, a fost publicat: „Va fi creat un complex muzeal care să cuprindă Muzeul Naţional al Satului «Dimitrie Gusti», Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Muzeul Naţional de Istorie Naturală «Grigore Antipa» şi viitorul Muzeu Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România, pentru care se are în vedere locaţia existentă între Muzeul Naţional de Istorie Naturală «Grigore Antipa» şi Muzeul Naţional al Ţăranului Român”.

Managerii muzeelor în cauză, dar şi câţiva politicieni şi-au exprimat apoi părerile în legătură cu aceste informaţii.

Luis Ovidiu Popa, director general al Muzeului Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, a declarat pentru News.ro că managementul instituţiei de cultură s-a întrunit şi a analizat noutăţile. El a afirmat că precizările sunt în complet dezacord cu lucrurile discutate de conducerea muzeului şi demnitarul şi şi-a arătat neîncrederea că Breaz îşi asumă acele precizări. Popa a precizat şi faptul că muzeele aduse în discuţie nu au un numitor comun, fapt ce contravine ideii de complex muzeal, părere susţinută şi de Paula Popoiu, managerul Muzeului Satului.

Virgil Niţulescu, directorul Muzeului Naţional al Ţăranului Român, a declarat pentru News.ro că este exclusă varianta comasării a patru muzee într-un complex, fiind vorba despre o exprimare „nefericită” a MCIN, şi că în cazul amplasării Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România există două variante: pe terenul dintre MNŢR şi „Antipa”, ce aparţine MCIN, sau pe unul achiziţionat de stat în urma unei analize.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, i-a transmis ministrului Culturii că înfiinţarea MNIEHR este o idee bună, dar prost aplicată şi gestionată, că ar trebui să se consulte cu oameni de cultură şi reprezentanţi ai comunităţii evreieşti înainte de a ieşi să facă declaraţii publice, şi atfel va realiza că nimeni nu e de acord cu „ideea de a face un soi de struţo-cămilă a muzeelor bucureştene” care să cuprindă noua instituţie şi „cu atât mai puţin, să îl pună în curte la «Antipa»”.

Despre „struţo-cămilă” a vorbit şi deputatul USR Iulian Bulai, care i-a cerut ministrului Breaz să organizeze consultări publice.

Deputatul Silviu Vexler, ales din partea Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, a afirmat că intenţia MCIN este una ilogică. El vede necesar ca noul muzeu să fie coordonat de Institutul „Elie Wiesel” şi să se afle într-o zonă centrală, dar nu laolaltă cu Muzeul „Antipa”, Muzeul Naţional al Ţăranului Român şi Muzeul Satului.

Vlad Alexandrescu, senator USR şi fost ministru al Culturii în perioada Guvernului Cioloş, a transmis: „După ce ministrul Culturii a căzut în trapa unor interese imobiliare de pe la SGG, creând artificial un val de antisemitism, acum îl ridică la nivel de furtună, anunţând comasarea Muzeului Satului, Muzeului Ţăranului Român, Muzeului «Antipa» cu viitorul inexistent Muzeu al Holocaustului, pe care orbeşte vrea să-l instaleze rupând din trupul Muzeului «Antipa», pe un teren ce îi aparţine de mai bine de o sută şi ceva de ani, prin donaţie a Ministerului Domeniilor Statului către Ministerul Instrucţiunii Publice”.

În Comisia pentru cultură din Camera Deputaţilor trebuia să fie discutată această situaţie pe 2 iulie, dar pentru că ministrul Culturii nu a dat curs invitaţiei, audierea a fost amânată până după vacanţa parlamentară.

Reprezentanţii Institutului „Elie Wiesel” nu au discutat deloc cu cei ai Muzeului „Antipa”, potrivit directorului Luis Ovidiu Popa. 

Muzeul „Antipa” a fost înfiinţat pe 3 noiembrie 1834, la iniţiativa fratelui domnitorului Alexandru Ghica, Marele Ban Mihalache Ghica, care a donat colecţii importante. În 1933, regele Carol al II-lea a decis ca muzeul să poarte numele organizatorului său, Grigore Antipa. În perioada postbelică, muzeul a continuat să se dezvolte, iar activitatea de cercetare ştiinţifică a luat amploare. În prezent, este unul dintre cele mai vizitate muzee din ţară.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.