Arhiva cinematografică este unul dintre "şantierele" la care s-a angajat noul ministru al Culturii şi pe care îl are în vedere în mandatul său. Corina Şuteu a declarat că nu are cunoştinţă de vreun film distrus şi că are în vedere digitalizarea bazelor de date. În plus, ministerul vrea să creeze în fiecare oraş un cinematograf de artă, care va fi o paralelă la cinematograful de mall.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe X Distribuie pe Email

"În afară de echipa domnului Caramitru, nicio altă echipă ministerială nu a mai fost la arhivă. Am fost deja de două ori şi am venit cu un expert din Franţa, care ne va realiza un raport de evaluare, despre cum crede că am putea ameliora arhiva, despre posibilitatea de a digitaliza bazele de date. Problema salariilor la arhivă este o prioritate", a spus Corina Şuteu în emisiunea "După 20 de ani, difuzată de Pro Tv.

Filmele sunt în proces de restaurare. "O parte din filme sunt într-o stare proastă, altele bună. Un proces de restaurare e angajat. Nu s-a pierdut niciun film. Condiţiile trebuie ameliorate şi trebuie o reinvestire de mijloace şi trebuie gândită o strategie de conservare", a afirmat ministrul, care are ca prioritatea numărul unu în acest mandat  cinematografia şi continuarea şantierelor pe patrimoniu.

Evenimente

5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii

"Îmi propun să finalizez o serie dintre lucrurile pe care le-am început, şi nu mai târziu de o săptămână voi merge la Cannes unde se va semna din nou o convenţie de colaborare bilaterală între CNC-ul francez şi CNC-ul român", a precizat noul ministru al Culturii. 

În ceea ce priveşte legea cinematografiei, vor fi aduse amendamente la Ordonanţa pe cinematografie. 

"Vom propune o serie de amendamente la Ordonanţa pe cinematografie care există, în aşa fel încât să reuşim să fluidizăm munca în cinematografie şi să oferim industriei câteva instrumente de care ea, în acest moment, are nevoie pentru a funcţiona mai bine. Am reorganizat chestiunea concursurilor, am ameliorat regulamentul pentru obţinerea fondurilor pentru producători". 

Regulamentul deja existent nu permitea accesul tinerilor producători, aveau un tip de reglementare care era mai mult un obstacol decât o facilitate. 

"Avem creatori extrem de importanţi în cinematografia noului val, au pus pe hartă România pe plan internaţional. Încercăm să le oferim tinerilor producători şi celor care au deja o reputaţie consolidată să poată profita de existenţa unei industrii", este de părere demnitarul. 

"Cel mai grav lucru este că nivelul instrumentelor noastre instituţionale şi legale este mult sub nivelul de reuşită al cinematografiei însăşi", a adăugat Corina Şuteu. 

Va fi nevoie ca Centrul Naţional al Cinematografiei să fie reorganizat, în sectoarele de concurs, dar şi de găsirea unor surse pentru fondul cinematografic.  "Aş vrea să creez în România un sistem,  cum sunt fondurile de investiţii în Franţa, prin intermediul băncilor. Aceste fonduri pot investi bani în filme, ca şi cum ar cumpăra acţiuni într-o societate. Am crea această sursă şi am sensibiliza sectorul privat şi sectorul individual, al celui care cumpără acţiuni şi ştie că le investeşte în cinema", este intenţia ministrului. 

Un alt "şantier" la care se angajează Corina Şuteu este problema sălilor de cinema. "Să creăm un număr de oraşe pilot pentru a dezvolta proiecte de natură europeană. Vrem să semnăm un protocol între ministerul Culturii şi o serie de oraşe, acelea care au candidat la Capitală Culturală Europeană, şi care nu au câştigat, şi pe care le-am numit oraşe europene. Acestea ar urma să aibă patronajul ministerului pentru a dezvolta proiecte de natură europeană, pentru a nu se simţi declasate. Pentru prima dată şi-au pus problema unor strategii culturale: Alba Iulia, Arad, Craiova, Brăila, Iaşi, Timişoara.  Sunt toate cele 10 oraşe, la care se vor adaugă cele trei care au ajuns în faza finală, dar care nu vor lua titlul de Capitală Culturală Europeană, ele vor continua să fie oraşe europene".

"Aceste oraşe vor dezvolta un program dedicat unei săli de cinema, pe care, în funcţie de ce se întâmplă în fiecare oraş, va avea vocaţie de cinematograf de artă. Vom încerca să încurajăm prin CNC, prin festivaluri, o programare de filme de artă care să sensibilizeze publicul şi să-l şi educe în spiritul filmului de artă. Va fi o paralelă la mall". 

Strategia este "să încurajăm oraşele să determine forme de suport ale cine-cluburilor, ale grupurilor creative în zona cinematografică". Dacă ministerul păstrează ideea grupului pilot, de 10 oraşe, care să relanseze noţiunea cinematografului de artă, atunci toate oraşele vor face asta", este convingerea Corinei Şuteu. 

 

 

 

 

 

 

 

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.