Comisia Naţională ”Limes” a transmis că mai multe situri arheologice din Frontiera Imperiului Roman sunt desfigurate din cauza intervenţiilor operate care nu respectă normele. Aceste monumente nu trebuie reduse la locuri de divertisment, spun specialiştii, şi cer ca situl Porolissum să devină rezervaţie arheologică.
Comisia Naţională ”Limes” trage un semnal de alarmă prin Declaraţia cu privire la autenticitatea şi integritatea monumentelor de pe graniţa romană de nord a Daciei.
Una dintre activităţile Comisiei Naţionale ”Limes” este de monitorizare a siturilor care compun Frontiera Imperiului Roman, vestigii antice păstrate pe teritoriul actual al României. În contextul necesităţii realizării propunerilor şi a notei de fundamentare pentru înscrierea acestora în lista tentativă naţională, iar mai apoi pentru Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, este obligatorie stabilirea autenticităţii şi integrităţii monumentelor, conform criteriilor stabilite de forul internaţional amintit. Prin urmare, se va putea demonstra cu argumente ştiinţifice valoarea universală deosebită a tronsonului graniţei romane, păstrat de pe teritoriul actual al României. Criteriile de referinţă pentru determinarea acestor valori au fost stabilite prin Ghidurile Operaţionale UNESCO.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
”Atragem atenţia cu toată convingerea asupra faptului că prin includerea în cadrul The Frontiers of the Roman Empire, sit UNESCO înscris în Lista Patrimoniului Mondial, cel mai extins monument arheologic din Europa, acestor situri antice situate de-a lungul frontierei romane a provinciei Dacia li se va recunoaşte valoarea excepţională la nivel internaţional. Astfel, este imperios necesar să fie luate toate măsurile care se impun, ca prin practici curente de restaurare şi punere în valoare, aceste monumente să nu fie reduse în viitor la locuri de divertisment de importanţă locală, lipsite de originalitate şi individualitate. Comisia Naţională «Limes» va face cunoscut în viitorul apropiat punctul său de vedere privitor la alte situri monitorizate din cuprinsul frontierei romane din România”, se arată în declaraţia formulată joi.
Situaţia constatată în teren, cu ocazia unei vizite întreprinse pe 20 septembrie, este îngrijorătoare. Conservările minimale din castrul roman de la Gilău au fost realizate în anii 1980, mai apoi în 1997, fiind adăugat pe zidurile originale antice un strat de ciment şi piatră de carieră acolo unde a fost necesar, în neconcordanţă cu normele actuale, fără să fie realizată o documentaţie detaliată şi fără să fie marcat nivelul de la care a fost realizată conservarea. Cu toate acestea, monumentul original nu a fost afectat, fiind posibilă în viitor revenirea la starea sa iniţială, pentru noi demersuri de conservare şi punere în valoare a castrului.
În ceea ce priveşte castrul de la Bologa, cercetările arheologice sunt în curs de desfăşurare. Starea monumentului este pe alocuri foarte bună, de aceea trebuie propuse în viitor soluţii optime de conservare şi punere în valoare a acestuia.
De asemenea, în vecinătatea castrului de la Porolissum, mai scriu reprezentanţii comisiei, sunt în curs de desfăşurare cercetări arheologice complexe, care au condus deja la identificarea unor structuri bine păstrate care fac parte din zona centrală a oraşului roman, cu un potenţial semnificativ pentru viitoarele propuneri de punere în valoare, fiind situate între amfiteatru şi castrul roman. Dar înaintea oricăror iniţiative şi proiecte de restaurare se impune cercetarea arheologică exhaustivă a întregului ansamblu arhitectural urban roman identificat (basilică-for-capitoliu), urmată de un studiu de fezabilitate.
Legat de intervenţiile operate în aceste situri, reprezentanţii Comisia spune că ele nu respectă specificul monumentului, nefiind în avantajul acestuia, ci contribuie la desfigurarea lui, favorizând impunerea pe piaţa culturală a unor falsuri evidente.
”Recomandăm Direcţiei Judeţene de Cultură Sălaj să declanşeze procedurile legale pentru transformarea zonei sitului Porolissum, recent delimitate prin gardul de protecţie, în rezervaţie arheologică”, se transmite în declaraţia Comisiei.
În plus, Comisia cere ”cu fermitate” administratorilor monumentelor istorice să acorde o atenţie specială problematicii în cauză, după cum o impune şi statutul acestora, detaşându-se şi delimitându-se astfel de tentaţia de a transforma vestigii autentice ale trecutului în parcuri de distracţie cu inserţii ”kitsch”.
Comisia Naţională ”Limes” a luat decizia continuării şi aprofundării procesului de monitorizare a siturilor din cadrul Frontierelor Romane din România, subliniind necesitatea respectării cu stricteţe a reglementărilor şi standardelor de bună practică în domeniu, pentru păstrarea integrităţii şi autenticităţii monumentelor istorice, inclusiv prin conservarea elementelor de peisaj cultural asociate acestora.
Totodată, Comisia cere autorităţilor competente adoptarea unor măsuri urgente pentru remedierea situaţiilor constatate şi prevenirea unor noi situaţii de acest fel.
Programul Naţional ”Limes”, program multianual (2015-2020) de cercetare şi de valorificare a rezultatelor cercetării în vederea realizării documentaţiei necesare pentru clasarea ca monument istoric, potrivit Legii 422/2001, republicată cu modificările ulterioare şi înscrierii pe Lista Indicativă a Patrimoniului Mondial-UNESCO a obiectivelor de patrimoniu cultural imobil ce au alcătuit frontiera Imperiului Roman, pe teritoriul României.
Comisia Naţională ”Limes” este formată din Felix Marcu, Ovidiu Ţentea, Alexandru Popa, Sorin Nemeti, Szilamér Pánczél, Ioan Carol Opriş, Coriolan Opreanu, Sorin Cociş şi Florian Matei-Popescu.
Pe 23 septembrie, Ministerul Culturii a transmis că a prevăzut sumele necesare pentru înscrierea pe Lista Tentativă a UNESCO a graniţei romane a provinciei Dacia, acest proces făcând parte din Programul Naţional ”Limes”. Înregistrarea pe lista tentativă naţională trebuie făcută până la sfârşitul lunii septembrie, iar instituţiile responsabile - Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Muzeul Naţional de Istorie a României şi Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni -, au identificat şi cartat 364 de situri în zonă.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
