Efectul paradoxal şi pozitiv asupra climatului al invaziei Ucrainei de către Rusia este acela că se aşteaptă ca emisiile globale de gaze cu efect de seră să atingă un „punct înalt” din 2025, adică o potenţială accelerare a tranziţiei energetice datorită creşterii investiţiilor în domeniul energiilor durabile, a estimat Agenţia Internaţională pentru Energie (AIE), notează AFP.
Cu opt zile înainte de Conferinţa Mondială a Climei COP27 din Egipt, agenţia avertizează, de asemenea, în raportul său pe 2022, publicat joi, împotriva „fracturilor” dintre ţările bogate şi cele sărace în ceea ce priveşte investiţiile în energii cu emisii scăzute de carbon, făcând apel la un „efort internaţional major” de a „reduce” acest „decalaj îngrijorător”.
„Criza energetică globală declanşată de invazia rusă a Ucrainei provoacă schimbări profunde, pe termen lung, care au potenţialul de a accelera tranziţia către un sistem energetic mai durabil şi mai sigur”, subliniază AIE în documentul de prezentare a raportului său.
Pentru prima dată, cele trei scenarii studiate în fiecare an de Agenţia cu sediul la Paris, o ramură a OCDE, identifică un vârf sau un platou al consumului fiecăruia dintre combustibilii fosili (cărbune, gaz, petrol) care sufocă planeta şi provoacă încălzirea ei.
În scenariul central, care se bazează pe angajamentele deja anunţate de guverne în materie de investiţii în climă („Inflation Reduction Act” în Statele Unite ale Americii, „Fit for 55” şi „RePowerEu” în Europa, „Green transformation” în Japonia), emisiile globale de CO2 ar atinge un vârf de 37 de miliarde de tone în 2025, apoi ar scădea la 32 de miliarde de tone în 2050.
Dar, în ciuda acestor eforturi, temperaturile medii ar creşte cu aproximativ 2,5 grade până în 2100, ceea ce este „departe de a fi suficient pentru a evita consecinţele climatice severe”.
Agenţia subliniază încă o dată nevoia de investiţii masive în energii curate, fie că sunt verzi sau pur şi simplu cu emisii scăzute de carbon, cum ar fi nuclearul, şi de accelerare în anumite domenii, cum ar fi bateriile electrice (pentru maşini), fotovoltaice şi electrolizoarele care vor produce hidrogen destinat pentru decarbonizarea industriei în special.
În scenariul său central, aceste investiţii trebuie să depăşească 2.000 de miliarde de dolari până în 2030 şi ar trebui să se ridice la 4.000 de miliarde de dolari pentru a îndeplini condiţiile scenariului de emisii nete zero în 2050.
„Sunt necesare eforturi internaţionale majore pentru a reduce decalajul îngrijorător dintre economiile avansate şi cele ale ţărilor emergente sau în curs de dezvoltare” în ceea ce priveşte investiţiile în energie curată, adaugă AIE.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
