China plănuieşte să lanseze săptămâna viitoare o misiune fără echipaj uman spre Lună care să aducă înapoi mostre de pe suprafaţa selenară, relatează Reuters.
Aceasta va fi prima încercare a unei naţiuni de preluare de mostre de pe satelitul natural al Pământului în ultimele patru decenii.
Sonda Chang’e-5, botezată astfel după zeiţa chineză a Lunii, va colecta materiale care să îi ajute pe cercetători să înţeleagă mai multe despre originea Lunii şi formarea ei. Misiunea va testa abilitatea Chinei de a preleva de la distanţă mostre din spaţiu, înaintea altor misiuni mai complexe.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Dacă se va încheia cu succes, China va deveni a treia ţară care a adus pe Pământ probe de pe suprafaţa Lunii, după Statele Unite şi Uniunea Sovietică, în urmă cu mai multe decenii.
De când misiunea Luna 2 a Uniunii Sovietice a ajuns pe suprafaţa satelitului natural în 1959, fiind primul obiect creat de om care a ajuns pe un alt corp celest, puţine ţări, între care Japonia şi India, au lansat ulterior misiuni spre Lună.
În programul Apollo, în care au ajuns primii oameni pe Lună, Statele Unite au dus 12 astronauţi pe parcursul a şase zboruri, între 1969 şi 1972, care au adus pe Pământ 382 kilograme de rocă şi sol.
Uniunea Sovietică a avut trei misiuni robotice de succes în anii 1970, care au colectat probe. Ultima, Luna 24, a extras 170,1 grame de probe din Mare Crisium, în 1976.
Sonda chineză, programată să fie lansată zilele viitoare, va încerca să colecteze 2 kg de mostre dintr-o zonă nevizitată până acum - Oceanus Procellarum.
Explorarea Apollo - Luna, „esenţială pentru cunoştinţele noastre, a fost făcută într-o zonă care reprezintă mult mai puţin de jumătatea suprafeţei lunare”, a spus James Head, cercetător la Brown University.
Datele rezultate din misiuni ulterioare efectuate la nivel orbital au arătat o mare diversitate de tipuri de roci, mineralogii şi perioade decât colecţiile Apollo-Luna, a mai spus el.
Misiunea Chang’e-5 ar putea ajuta la găsirea răspunsurilor pentru întrebări precum cât timp a existat activitate vulcanică pe Lună şi când s-a disipat câmpul ei magnetic.
Odată ajunsă pe orbită, sonda ar trebui să trimită două vehicule. Un modul ar urma să sape şi să transfere mostrele de sol şi rocă unui vehicul care le va duce către modulul rămas pe orbită. Apoi, probele vor fi transferate într-o capsulă care va reveni pe Pământ.
China a aselenizat prima dată în 2013. În ianuarie 2019, sonda Chang’e-4 a ajuns pe partea îndepărtată a Lunii, înregistrând o premieră.
Pe parcursul următorului deceniu, China plănuieşte să înfiinţeze o bază robotică care să exploreze regiunea polului sudic. Aceasta ar urma să fie dezvoltată cu ajutorul misiunilor Chang’e-6, 7 şi 8, până în 2030, şi extinsă în anii 2030, înaintea trimiterii aici a unor echipaje umane.
Până în 2030, China vrea să obţină şi probe de pe Marte. În luna iulie, a trimis o sondă fără echipaj uman spre Marte, aceasta fiind prima misiune independentă a sa către altă planetă.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
