Cea mai veche ie din România, „Cămaşa de la Breţcu, Trei Scaune”, datată 1798, va fi vedetă la Art Safari, cu ocazia Zilei Naţionale a României, în perioada 30 noiembrie 2023 - 14 ianuarie 2024.
Alături de această bijuterie, vor fi dezvăluite şi alte 30 de obiecte preţioase şi fragile, utilizate în meşteşugul realizării de piese vestimentare tradiţionale, precum şi fotografii de epocă, ce surprind femei la lucru sau port tradiţional din diverse zone ale România, din colecţia Muzeului Naţional al Ţăranului Român.
Art Safari va fi deschis în mini-vacanţa 30 noiembrie-3 decembrie, iar pe 1 Decembrie organizează Night Tours speciale, cu muzică live, artă românească şi pălincă, de la ora 20.00. Biletele s-au pus deja în vânzare online.
Piesa centrală a expoziţiei, cămaşa populară, face parte din fondul vechi de piese al MŢR, mai exact din colecţia „Mostre”, constituită din bunuri culturale de mare valoare artistică şi documentară, care joacă rolul de martor al artei populare din sec. 18 şi 19. A fost achiziţionată de Alexandru Tzigara-Samurcaş, fost director al Muzeului de Artă Naţională „Carol I, din localitate Breţcu, Trei Scaune, cu informaţia luată din teren că a fost cusută în 1795. Datele sunt consemnate într-o mică etichetă cusută la gulerul piesei, ceea ce îi oferă acesteia o valoare sporită.
Cămaşa se integrează în specificul zonei, fiind încreţită la gât în stil carpatic, cu altiţă pe umăr. Trupul este alcătuit din patru stani de pânză de bumbac, ţesută în casă în două iţe. Altiţele sunt realizate din acelaşi tip de pânză. Din păcate, mâneca nu a mai rezistat timpului, iar în zona de prindere a altiţei de mânecă se văd urmele voalului din care era alcătuită.
Ornamentele sunt specifice zonei, iar altiţa este bogat cusută cu fir metalic, conturul motivelor fiind realizat cu mătase naturală, maro. Motivele sunt reluate pe pieptul cămăşii. Gulerul este realizat prin încreţirea stanilor şi a altiţei, în partea din faţă. Pe piept apare un decor specific ardelenesc, ciupagul lucrat pe cutuliţe. Cămaşa este un melanj între specificul cămăşilor moldoveneşti şi al celor ardeleneşti, păstrând repartiţia ornamentală şi tehnicile ornamentale din Moldova şi folosind ciupagul şi mânecile din alt material, tipice Ardealului.
Expoziţia temporară (30.11.2023-14.01.2024) va cuprinde şi alte comori din folclor din colecţia MŢR.
„Parteneriatul exprimat prin această expoziţie, cu prilejul Zilei Naţionale a României, este doar un simbol al dorinţei Muzeului Naţional al Ţăranului Român de a sprijini promotorii privaţi ai patrimoniului cultural al României, precum şi iniţiativele ţării noastre de a pune în valoare moştenirea culturală materială şi imaterială a naţiunii române, prin promovarea cămăşii cu altiţă din România şi Republica Moldova la UNESCO”, afirmă Virgil Niţulescu, managerul Muzeului Naţional al Ţăranului Român.
Ziua Naţională este marcată prin Night Tours de 1 Decembrie, care au loc în intervalul 20:00-23:00 (se intră de la 20:00). Programul cuprinde tururi ghidate, artă românească (expoziţie temporară în parteneriat cu MŢR, Culorile Maramureşului - expoziţie Traian Bilţiu-Dăncuş - alte trei expoziţii din programul Stars Edition), muzică şi drinks (pălincă). Biletele pot fi achiziţionate pe https://www.artsafari.ro/project/night-tours/.
Program general Art Safari (până la 14 ianuarie 2023)
Joi-duminică – 12:00-21.00 (ultima intrare - 20:30);
Night Tours – muzică live, tururi ghidate şi drinks. Evenimente ocazionale, consultaţi www.artsafari.ro pentru program.
Bilete: artsafari.ro sau direct de la intrare (Lipscani, nr. 18-20, Bucureşti)
Muzeul Naţional al Ţăranului Român, aflat sub autoritatea Ministerului Culturii, se înscrie în familia europeană a Muzeelor de Arte şi Tradiţii Populare. Posesorul unor colecţii de obiecte bogate, adăpostit într-o cladire-monument istoric în stil neo-românesc, practică o muzeografie aparte, care i-a prilejuit în 1996 onoarea trofeului EMYA - European Museum of the Year Award.
Muzeul Naţional al Ţăranului Român deţine cea mai bogată colecţie de obiecte ţărăneşti din România. Cele aproape 90.000 de piese aflate în patrimoniul său sunt tot atâţia martori care pot ajuta pe contemporanii noştri să înţeleagă cultura satului. Acest veritabil tezaur de interes naţional şi internaţional este depozitat şi conservat după riguroase criterii.
Patrimoniul muzeului este împărţit în mai multe colecţii: Ceramică, Diverse (Obiceiuri), Lemn, mobilier şi feronerie populară, Mostre, Port Popular, Religioase, Ţesături de interior cu cele două categorii – Scoarţe şi Textile de Interior – şi Ţări Străine. El s-a constituit începând cu anul 1906 şi a continuat să crească prin cercetările de teren desfăşurate în toate provinciile româneşti, ce au condus la achiziţii şi donaţii vizând toate artele tradiţionale, între care ceramica, lemnul şi textilele au fost cel mai bogat reprezentate.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
