„Viaţa mincinoasă a adulţilor”, cea mai recentă carte semnată Elena Ferrante, şi „Autobiografia”, un roman inspirat din relaţia scriitorilor José Luís Peixoto şi José Saramago, se numără între titlurile cu care va debuta colecţia „ANANSI. World Fiction”, un proiect iniţiat de editura Pandora M, parte a grupului editorial TREI.
Noua colecţie de traduceri din literatura universală va fi lansată în luna octombrie.
„ANANSI. World Fiction” este coordonată de Bogdan-Alexandru Stănescu, scriitor şi unul dintre cei mai apreciaţi editori români, cu o experienţă de peste 15 ani în sfera traducerilor din literatura universală.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Sub semnul lui Anansi, zeul african al poveştilor, ea va include cinci serii: Anansi. Contemporan – dedicată literaturii actuale, Anansi. Clasic – un spaţiu al clasicilor secolului XX, Anansi. Mentor – ce reuneşte eseuri literare, Anansi. Ego – seria dedicată memorialisticii şi Anansi. Blues – seria poeziei.
Pentru că, în general, sunt traduse cărţile premiate, şi mai puţin cele nominalizate la importante distincţii internaţionale, cele care se menţin în topul vânzărilor, nu şi cele care devin încet-încet de referinţă, pentru că sunt traduse, în proporţie covârşitoare, produsele culturii anglo-saxone, ignorând faptul că şi în ţările învecinate nouă se scrie literatură de foarte bună calitate, spune Stănescu, a fost schiţată o nouă colecţie, care „îşi propune să fie un spaţiu în care să se regăsească toate acele cărţi pe care le căutăm pe piaţa noastră de carte, dar nu le găsim”.
Colecţia va debuta cu şase titluri semnate de importante nume ale scenei literare internaţionale. Copertele colecţiei şi layoutul sunt realizate de artistul vizual Andrei Gamarţ.
Prima carte scrisă de Elena Ferrante după „Tetralogia Napolitană”
Elena Ferrante este una dintre prozatoarele contemporane cele mai puternice, o stilistă desăvârşită, cu o intuiţie artistică ieşită din comun, o autoare extrem de iubită şi de cititorii din România. „Viaţa mincinoasă a adulţilor”, prima sa carte scrisă după „Tetralogia Napolitană”, este cu siguranţă una dintre cele mai aşteptate apariţii editoriale ale acestei toamne. Romanul spune povestea Giovannei, a cărei lume se prăbuşeşte când îşi aude tatăl spunând că faţa ei îşi pierde drăgălăşenia şi începe să semene cu cea a dispreţuitei mătuşi Vittoria. Viaţa ei devine o căutare chinuitoare a oglinzii în care să se poată vedea cu adevărat. Giovanna se caută pe sine în două oraşe înrudite ce se urăsc reciproc: un Napoli al înălţimilor şi al rafinamentului şi acelaşi oraş, dar al adâncurilor, un loc al excesului şi al vulgarităţii. Fata se mişcă între cele două realităţi înainte şi înapoi, fără a găsi răspunsuri sau o cale de a se salva, ajungând, în schimb, la o maturizare pe care nu a dorit-o şi care nu e nici pe departe atât de frumoasă pe cât crezuse. Ediţia în limba română a cărţii apare în traducerea Ceraselei Barbone.
Memoriile scrise în închisoare de Ahmet Altan, unul dintre cei mai citiţi prozatori turci
„Nu voi mai vedea lumea niciodată”, volumul de memorii scrise în tenebrele închisorii de Ahmet Altan, unul dintre cei mai citiţi prozatori turci şi un jurnalist redutabil, apare de asemenea în traducere în colecţia ANANSI. World Fiction. Conştient că atâta vreme cât regimul Erdoğan se va afla la putere el nu va mai vedea lumea cu ochii unui om liber, Ahmet Altan îşi află libertatea în scris, în citit şi în adâncurile memoriei. Această bijuterie scoasă din genunile tiraniei este un adevărat credo ce demonstrează că în carceră se află trupul, dar că adevărata libertate nu-i poate fi confiscată niciodată unui scriitor: imaginaţia şi cuvintele au puterea de a dărâma zidurile cele mai groase. Ediţia în limba română poartă semnătura lui Andrei Covaciu.
Linda Boström Knausgård, scriitoare suedeză tradusă în premieră în limba română
Una dintre surprizele de debut ale colecţiei o reprezintă scriitoarea suedeză Linda Boström Knausgård, un nume aflat în plină ascensiune. Cartea cu care apare în traducere în premieră în limba română este „Bine ai venit în America!”, descrisă de critici drept „o proză intensă, obsedantă, ce evocă disperarea rece a unui film de Bergman” (Kirkus Reviews). Romanul, apărut în traducerea Roxanei Dreve, a fost recompensat în 2016 cu prestigiosul Premiu August. Naratoarea este o fetiţă care refuză să mai vorbească. Înfăşurată în întuneric, tăcere şi singurătate, ea se retrage din faţa vieţii. Fratele ei mai mare trăieşte închis în camera lui, de unde refuză să iasă. Tatăl lor a murit, însă apare de-a lungul cărţii în amintiri şi în viziunile fetei. Mama, o actriţă frumoasă, îşi vede de viaţa ei, ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Pe toţi aceştia, chiar şi pe tatăl reconstruit din amintiri, îi uneşte o dorinţă neexprimată de a fi împreună, într-o stranie comuniune.
José Luís Peixoto, roman inspirat din relaţia sa cu José Saramago, laureat Nobel pentru Literatură
Din opera lui José Luís Peixoto, pe care José Saramago îl numea „una dintre revelaţiile cele mai surprinzătoare ale literaturii portugheze”, în apare, în traducerea Siminei Popa, romanul „Autobiografia”.
În Lisabona anilor ’90, drumul unui tânăr scriitor aflat în plină criză existenţială – similară celei pe care a trăit-o Peixoto însuşi – se intersectează cu cel al unui mare scriitor mai vârstnic: José Saramago. Din relaţia celor doi se naşte această poveste, în care graniţele dintre ficţiune şi autobiografie se diluează până la dispariţie. José Luís Peixoto explorează în acest joc de oglinzi absolut unic creaţia literară şi frontiera translucidă dintre viaţă şi literatură. În acelaşi timp, îşi sondează propriile obsesii într-o proză plină de detalii şi de lirism, care a marcat literatura contemporană portugheză.
Slavenka Drakulić şi romanul său care porneşte de la relaţia fotografei Dora Maar cu Pablo Picasso
Scriitoarea croată Slavenka Drakulić, supranumită „Simone de Beauvoir a Europei de Est”, una dintre cele mai puternice voci din spaţiul ex-iugoslav, este inclusă în colecţie cu un roman tradus în premieră în limba română: „Dora şi Minotaurul”.
Celebra fotografă suprarealistă Dora Maar, pe numele ei real Henriette Theodora Markovitch, a murit în 1997. Printre însemnările făcute în limba franceză, în apartamentul său a fost găsit şi un carnet scris în croată, limba tatălui, pe care o vorbea perfect. Viaţa Dorei alături de Picasso, aşa cum reiese din însemnări, şi consecinţele traumatizante pe care le-a avut despărţirea lor asupra ei dezvăluie relaţia tumultuoasă a două personalităţi creatoare, dintre care una este zdrobitor de dominatoare. Cartea apare în traducerea Octaviei Nedelcu.
Jurnalul celui mai cunoscut librar independent din Scoţia
Volumul de memorii al lui Shaun Bythell, cel mai cunoscut librar independent din Scoţia, „Jurnalul unui librar” apare în traducerea Mihaelei Buruiană. Când Bythell, orgoliosul patron al celui mai mare magazin de cărţi vechi din Scoţia şi-a înfiinţat, în 2010, pagina de Facebook, a hotărât, în mod premeditat, să se concentreze asupra comportamentului clienţilor. Acest jurnal, ţinut timp de un an, nu face altceva, ba chiar mai aduce şi alte personaje pitoreşti în colimatorul autorului. Deşi este foarte amuzantă, cartea conţine şi un miez mai mult decât serios: este o scrisoare furibundă din linia întâi a luptei dintre proprietarii micilor afaceri cu cărţi şi giganţi precum Amazon.
Pe lista autorilor care urmează să apară în cadrul colecţiei „ANANSI. World Fiction” se află nume precum Paul Auster, Martin Amis, Manuel Vilas, William S. Burroughs şi Robert Graves. De asemenea, două romane recompensate recent cu premii importante – „Hamnet”, de Maggie O'Farrell (Women's Prize for Fiction) şi „The Discomfort of Evening”, de Marieke Lucas Rijneveld (Man Booker International) – se află deja în pregătire.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
