„Cazania lui Varlaam”, o capodoperă a culturii româneşti medievale, un exemplar restaurat recent în cadrul Muzeului Naţional de Istorie a României (MNIR), este exponatul lunii aprilie la această instituţie muzeală. Micro-expoziţia va fi vernisată pe 18 aprilie, la ora 13.00, şi va putea fi vizitată de miercuri până duminică, între orele 10.00 – 18.00, până pe 20 mai.
Potrivit MNIR, „Cazania lui Varlaam” sau „Carte românească de învăţătură la dumenecele preste an şi la praznicele împărăteşti şi la svănţi mari“, tipărită la Iaşi în anul 1643, în Tipografia Domnească a Bisericii „Trei Ierarhi“, este cea mai însemnată lucrare a mitropolitului Varlaam al Moldovei, unul dintre marii cărturari ai românilor şi un ctitor al limbii literare.
Considerată de Nicolae Iorga drept „opera cea mai populară a epocii noastre vechi“, cartea este tipărită în limba română cu alfabet chirilic, conţinând 506 file, ilustrate cu multe gravuri de factură religioasă ortodoxă (scene biblice, chipuri de sfinţi), precum şi frontispicii bogat decorate, viniete, iniţiale ornamentale şi podoabe de final.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Cartea are două părţi principale. Prima parte cuprinde 54 de cazanii la duminici, iar a doua parte are în componenţă 21 de cazanii la sărbătorile împărăteşti şi ale sfinţilor. În Predoslovia adresată de domnitorul Vasile Lupu către pravoslavnicii creştini, se precizează că se oferă „acest dar limbii româneşti, carte pre limba românească, întăiu de laudă lui Dumnezeu, după aceia, de învăţătură şi de folos sufletelor pravoslavnici“.
„Cazania lui Varlaam” este prima carte tipărită în limba română din Moldova secolului al XVII-lea, iar rolul său este esenţial, respectiv transmiterea mesajului mântuirii, nu într-o limbă străină, recte slavona, ci în graiul strămoşesc.
Cartea de cult a avut o largă circulaţie şi un impact considerabil, fiind folositoare atât în şcoli, cât şi în spaţiul familial, devenind în timp cea mai citită carte din cultura noastră veche. A cunoscut o foarte mare răspândire în provinciile româneşti intracarpatice (Transilvania, Banat, Bihor, Maramureş), unde s-au găsit aproximativ 400 de exemplare.
„Cazania lui Varlaam” a fost investigată fizico-chimic şi restaurată în cadrul secţiilor de specialitate ale muzeului. Volumul propus drept exponatul lunii aprilie 2018, la MNIR, are o mare valoare istorică şi memorială, legată de Sfântul ierarh Pahomie de la Gledin (ţinutul Bistriţei), episcopul Romanului. Activitatea cărturărească şi duhovnicească a Sf. Pahomie este recunoscută în Moldova, Transilvania şi în zona de influenţă a Marii Lavre Pecerska de lângă Kiev, unde a şi murit în anul 1724. Ctitor al schitului Pocrov, situat la poalele muntelui Chiriacu, din judeţul Neamţ, Sf. Pahomie a rămas în amintire şi datorită unei importante însemnări marginale, care se găseşte în subsolul primelor file ale „Cazaniei lui Varlaam”.
Potrivit însemnării lui, „Cazania lui Varlaam” a fost cumpărată de la mănăstirea Pecerska de ieromonahul Lazăr de la Schitul Pocrov, aflat la Marea Lavră Kieveană pentru a aduce în ţară osemintele Sf. Pahomie.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
