Un nou studiu arată impactul asupra rezultatelor copiilor la teste în adolescenţă şi cât timp, dacă au fost alăptaţi când au fost sugari, scrie CNN.
Studiul, publicat luni în jurnalul Archives of Disease in Childhood, a urmărit aproximativ 5.000 de copii britanici de la începutul anilor 2000 până la ultimul an de liceu, potrivit autorului principal al studiului, dr. Reneé Pereyra-Elías, doctorand şi cercetător în Unitatea Naţională de Epidemiologie Perinatală de la Universitatea din Oxford.
Copiii au fost împărţiţi în grupuri în funcţie de cât timp au fost alăptaţi: deloc, câteva luni sau timp de un an sau mai mult, potrivit studiului. Cercetătorii au comparat apoi rezultatele copiilor la testul General Certificate of Secondary Education din Marea Britanie în ultimii ani de şcoală secundară.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Ceea ce a descoperit echipa de studiu a fost că a existat o îmbunătăţire modestă a rezultatelor la test asociate cu alăptarea mai mult timp, a spus Pereyra-Elías.
În comparaţie cu cei care nu au beneficiat niciodată de lapte matern, copiii care au fost alăptaţi timp de cel puţin 12 luni au avut o şansă cu 39% mai mare de a obţine o promovare mare atât la examenele de matematică, cât şi la examenele de engleză GCSE şi au avut cu 25% mai puţine şanse să pice examenul de engleză.
"Dar asta nu înseamnă că fiecare familie trebuie să-şi alăpteze copilul", a spus Pereyra-Elías.
"Nu este posibil ca fiecare familie să alăpteze, iar cele care nu alăptează nu ar trebui să fie ruşinate sau să se simtă vinovate că şi-ar putea pune copiii într-un dezavantaj", a spus cercetătorul.
Analiza este precisă mai ales datorită dimensiunii eşantionului său, a spus dr. Kevin McConway, profesor emerit de statistică aplicată la Open University din Anglia.
McConway nu a fost implicat în cercetare.
„Deşi rezultatele sunt cu siguranţă interesante, trebuie să ţineţi cont de limitările care apar inevitabil în cercetare folosind date observaţionale din studiile majore”, a adăugat McConway.
Legătura dintre alăptare şi rezultatele testelor
Faptul că studiul a fost observaţional înseamnă că a urmărit comportamentul oamenilor, mai degrabă decât să atribuie aleatoriu comportamentul în cauză, a remarcat McConway.
În consecinţă, rezultatele arată doar o corelaţie între alăptare şi rezultatele testelor - nu cauzalitatea.
„Nu este posibil să fii sigur despre ce cauzează ce”, a spus el.
În Marea Britanie, mamele care au o poziţie socio-economică mai înaltă au şanse mai mari să-şi alăpteze copiii, iar copiii lor au mai multe şanse să se descurce bine la şcoală, a spus McConway.
„Asta nu înseamnă că alăptarea este cea care îi face pe copii să se descurce bine la şcoală - evident că ar putea fi un alt aspect al faptului că familia lor este relativ bună”, a adăugat el.
S-ar putea ca ceva legat de alăptare să determine copiii să aibă mai multe şanse să se descurce bine la examene, dar s-ar putea, de asemenea, ca un alt factor independent să influenţeze atât şansele ca el să fie alăptat, cât şi şansele să se descurce bine la teste, a spus McConway.
Cercetătorii au încercat să controleze mulţi factori care le-ar putea influenţa rezultatele, cum ar fi capacitatea cognitivă a mamei, dar nu au putut explica totul într-un studiu observaţional, a spus Pereyra-Elías.
„Pot exista nişte factori de confuzie”, a spus el. „Am făcut tot ce am putut".
Beneficiile alăptării
Studiul a arătat rezultatele testelor ca unele dintre numeroasele beneficii posibile ale alăptării, a spus dr. Andrew Whitelaw, profesor emerit de medicină neonatală la Universitatea Bristol din Anglia. Whitelaw nu a fost implicat în cercetare.
Diferenţa pe care a arătat-o acest studiu a fost modestă, a adăugat Pereyra-Elías, ceea ce înseamnă că nu face o diferenţă suficient de mare în ceea ce priveşte rezultatele testelor astfel încât să-i îngrijoreze pe părinţi, a spus Pereyra-Elías.
Concluzia este că familiile în general ar trebui încurajate să alăpteze din cauza multiplelor beneficii posibile, dar că s-ar putea să nu fie cel mai bun pentru fiecare familie în parte, a spus el.
Şi mai multe studii trebuie făcute pentru a confirma concluziile - în special cele care ţin cont de variabilele dintre familii, a spus Pereyra-Elías.
„Chiar dacă aceste întrebări există de aproape un secol, încă nu avem un răspuns definitiv”, a spus el.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
