Ana Blandiana critică respingerea lui Mircea Cărtărescu din Academia Română, după ce scriitorul nu a primit, duminică, suficiente voturi pentru a face parte din for. În plus, scriitorul Radu Vancu spune că printre „argumentele împotriva lui Cărtărescu au fost că i-ar denigra pe Eminescu & Cioran, întrucât ar fi afirmat că cel dintâi a fost antisemit - iar cel de-al doilea legionar, chestiuni evident adevărate, probate & răsprobate istoric”.
„Propunerea de a fi primit în Academie unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori în viaţă, votat în unanimitate de secţia de specialitate a putut declanşa sub această cupolă un val de însemnătăţi de o asemenea violenţă. Primit sau nu în Academie Cărtărescu rămâne acelaşi scriitor, dar această pată de pe imaginea Academiei, încă una pe lângă atâtea de la 1948 încoace nu se va şterge”, a scris pe Facebook Ana Blandiana.
Ea mărturiseşte: „Mă simt profund umilită de faptul că sunt obligată (obligată de mine însămi, de propria mea conştiinţă) să iau cuvântul în adunarea generală a Academiei Române împotriva unei asemenea revărsări de ură, de vulgaritate, de calomnie şi obscurantism care m-a întors în timp pe vremea revistei „Săptămâna” şi revistei „România Mare”. Ani de zile am fost atacată în acelaşi stil şi cu aceeaşi violenţă şi nu am răspuns niciodată pentru că mi se părea mai uşor să suport calomnia decât să mă cobor şi să mă murdăresc combătând-o. Acum însă nu este vorba de mine şi oricât ar părea de ciudat nu este vorba nici de Cărtărescu”.
„Am luat cuvântul ca să mă adresez oamenilor de ştiinţă care ocupă majoritatea locurilor de sub această cupolă, savanţilor care nu au timp să citească romane de 1000 de pagini chiar dacă sunt traduse în multe limbi şi iau mari premii internaţionale aşa cum nici eu nu le citesc pentru că nu le-aş înţelege operele, dar asta nu m-a împiedicat să-i votez cu inima zvâcnind de mândrie pe când le numărau în cv-uri sutele de citări internaţionale. Slujim fiecare în felul nostru valoarea din care ne construim nu numai propriul destin ci şi destinul ţării noastre. Am luat cuvântul ca să vă conjur să nu vă lăsaţi manipulaţi de ură, invidie, frustrări care sunt tot atâtea urme de luptă împotriva valorii, să vă împiedic să nu mai aşezaţi încă o pată pe lângă atâtea altele de după 1948 pe obrazul Academiei Române”, le-a transmis Ana Blandiana.
Radu Vancu este de părere că „aşa cum arată lucrurile acum, e limpede că o mare parte din Academia Română e locuită de spiritul naţionalismului extremist de rit georgist. Ceea ce, dacă e adevărat (& Academia nu-mi dă motive să cred că nu e), e un eşec al tuturor conducerilor Academiei din '90 până azi”.
Academia Română a organizat în 12 februarie alegeri. Adunarea Generală a decis, prin vot secret, alegerea a patru membri corespondenţi şi doi membri de onoare din străinătate.
Astfel, au fost aleşi membri corespondenţi: Dan-Cristian Vodnar - Secţia de ştiinţe agricole şi silvice; Romiţă Iucu - Secţia de filosofie, teologie, psihologie şi pedagogie; Gheorghe Remete - Secţia de filosofie, teologie, psihologie şi pedagogie; Dorin Ştefan - Secţia de arte, arhitectură şi audiovizual.
Membri de onoare din străinătate: Paul Michelson (USA) - Secţia de ştiinţe istorice şi arheologie; Jean-Pierre Sauvage (Franţa) - Secţia de ştiinţe chimice.
Scriitorul Mircea Cărtărescu nu a primit calitatea de membru corespondent, deşi secţia de Filologie a forului îl propusese cu unanimitate de voturi. Rodica Zafiu, preşedinte interimar al secţiei de Filologie a Academiei Române, a declarat pentru Edupedu: „Trebuia să ia 74 de voturi ca să aibă două treimi din numărul votanţilor şi a obţinut numai 73. Este o mare părere de rău pentru noi, pentru că a fost susţinut cu multă căldură de secţie”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
