Academicianul Dinu C. Giurescu a scris peste 30 de lucrări de autor şi în colaborare, a fost deputat în Parlamentul României şi a primit de la Regele Mihai I decoraţia “Nihil sine Deo”. CNSA a prezentat în 2013 documente detaliate despre faptul că a furnizat informaţii Securităţii, însă a considerat că nu a fost colaborator.
Istoricul Dinu C. Giurescu s-a născut la 15 februarie 1927, la Bucureşti. A fost fiul lui Constantin C. Giurescu şi nepotul lui Constantin Giurescu.
A urmat cursurile Colegiului ''Sf. Sava'', apoi a studiat la Facultatea de Istorie din Bucureşti, luându-şi licenţa în anul 1955 şi apoi doctoratul în istorie. În anul 1968 a obţinut titlul ştiinţific de doctor în istorie.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
A fost profesor la Universitatea de Artă, Secţia Istoria şi Teoria Artei-Muzeografie între anii 1968-1987. A fost profesor universitar Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie în perioada 1990-1997.
A fost membru titular al Academiei Române din 2001, secţia Istorie şi Arheologie.
Dinu C. Giurescu a fost şi deputat în Parlamentul României şi vicepreşedinte al Partidului Conservator. A demisionat din funcţia de deputat şi s-a retras din politică, fiind ales, pe 24 aprilie 2014, vicepreşedinte al Academiei Române, pentru un mandat de patru ani.
Dinu C. Giurescu a semnat peste 30 de volume de autor şi în colaborare. A scris numeroase studii şi lucrări în diverse domenii: arta românească a secolelor XIV-XVIII ("Contribuţii la studiul broderiilor de la Trei Ierarhi" (1960), "Arta metalelor preţioase în Ţara Românească în secolele XIV-XVI" (1962), studiul civilizaţiei române în sec. XIV-XVIII ("Ţara Românească în secolele XIV-XV" (1973), lucrare distinsă cu Premiul "Nicolae Bălcescu" al Academiei Române), "Relaţiile economice ale Ţării Româneşti cu Peninsula Balcanică în secolele XIV-XVI" (1965), ''N. Titulescu, Documente diplomatice'' (1967) şi ''M. Kogălniceanu, Documente diplomatice'' (1972), în colaborare.
A consacrat lucrări şi istoriei contemporane, precum ''Guvernarea Nicolae Rădescu'' (1996), ''România în al doilea război mondial'' (1999), ''Imposibila încercare. Greva regală 1945'' (1999), ''Cade Cortina de fier: România 1947'' (2002).
La Târgul de Carte "Gaudeamus" 2011 a lansat volumul "O istorie ilustrată a diplomaţiei româneşti (1862-1947)", ediţia în limba română, avându-i ca autori pe Dinu C. Giurescu, Rudolf Dinu şi Laurenţiu Constantiniu (ediţia în limba engleză a apărut în decembrie 2010).
Istoricul a candidat la alegerile din 9 decembrie 2012, pe listele USL din partea Partidului Conservator. A fost ales deputat în circumscripţia electorală nr. 42 Bucureşti, colegiul uninominal nr. 19, potrivit www.cdep.ro.
Din 24 aprilie 2014, alături de academicienii Alexandru Surdu, Cristian Hera şi Bogdan Simionescu a fost ales vicepreşedinte al Academiei Române pentru următorii patru ani, în cadrul Adunării Generale a membrilor Academiei Române.
Istoricul a fost decorat de Regele Mihai I cu distincţia "Nihil sine Deo", în 2011.
Pe 15 ianuarie 2018, Dinu C. Giurescu s-a aflat printre personalităţile care au fost omagiate la Ateneul Român, cu ocazia Zilei Culturii Naţionale.
Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) deţine documente detaliate legate de o colaborare a sa cu Securitatea, însă a considerat că nu a fost colaborator.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
