Expoziţia „Fragmente”, a artiştilor Sorin Ilfoveanu şi Adrian Ilfoveanu, un proiect cultural susţinut de Fundaţia Mihai Eminescu Trust, va fi deschisă în 13 iulie în incinta bisericii fortificate din Alma Vii din judeţul Sibiu.
Deschiderea expoziţiei va avea loc în prezenţa artiştilor Adrian şi Nicu Ilfoveanu şi va include un concert acustic al interpretului instrumentist Călin Han. Expoziţia va putea fi vizitată până la 30 septembrie.
Creaţia celor doi artişti invitaţi va intra în dialog cu spaţiul încărcat de istorie al lăcaşului de cult constrit acum mai mult de 600 de ani, pe vremea când Alma Vii era mică o aşezare medievală. Biserica a fost îmbogăţită cu fortificaţii specifice epocii în secolul al XVI-lea, căpătând o însemnătate şi mai mare pentru locuitorii satului şi devenind centrul vieţii mai multor generaţii de localnici. Ansamblul arhitectonic deosebit, povestitor veridic al unui mod de existenţă apus, a suferit numeroase alterări şi deteriorări în timp.
30 iulie - Maraton Profit News TV - Inteligența Artificială în Economie
Datorită implicării Fundaţiei Mihai Eminescu Trust încă din 2008, prin procese ample de restaurare, dar şi prin eforturile comunităţii restrânse de revigorare a vieţii satului, Alma Vii, biserica evanghelică fortificată, şi-au regăsit autonomia şi sensul existenţei. Anul acesta, eforturile remarcabile ale fundaţiei au fost răsplătite prin câştigarea premiului European pentru Patrimoniu / Premiul Europa Nostra la categoria "Conservare şi reutilizare adaptivă".
Expoziţia „Fragmente”, care aduce în Alma Vii lucrările lui Sorin şi Adrian Ilfoveanu, pictor şi sculptor, este continuarea demersului cultural local început în 2023 ce îşi propune să aducă, an de an, în incinta bisericii fortificate, creaţia unor artişti valoroşi pentru mediul cultural românesc. Opera artiştilor invitaţi intră în conversaţie cu istoria bogată a locului şi cu tradiţiile ce constituie un arc peste timp, revalorificate de prezenţa vie a unei comunităţi renăscute, printr-un concept curatorial special construit pentru fiecare artist şi pentru fiecare nou capitol.
Expoziţia de anul acesta, a doua de acest fel, este îngrijită de Cosmin Florea, scenograf şi ceramist.
Călin Han este un entuziast al organologiei, ştiinţa care studiază instrumentele muzicale şi istoria acestora, cu o predilecţie specială pentru instrumentele de suflat. Născut la Cluj, şi-a început studiile muzicale de la o vârstă fragedă, fiind crescut într-o familie de muzicieni. De peste zece ani, locuieşte în Sibiu şi activează ca clarinetist în fanfara militară a Academiei Forţelor Terestre. Proiectul său de suflet este duo-ul "Hanu' cu Bragă," prin care promovează instrumentele de suflat acompaniate de dobă.
Despre „Fragmente”
Opera lui Sorin Ilfoveanu se compune dintr-o mare colecţie de picturi şi desene, care, privite invers, de la operă la creatorul său, urmăresc fidel traiectoria unei vieţi trăite în scopul creaţiei. Din această vastă arhivă este dificil să selectezi, să intervii în sensul de a realiza categorii sau împărţiri. Cele câteva lucrări, „fragmentele” din opera lui Ilfoveanu prezente în expoziţia din biserica din Alma Vii, constituie împreună o fereastră prin care poţi privi, o clipă,
ansamblul operei extrem de personale ale artistului. Trei coordonate esenţiale din lumea lui Ilfoveanu amplifică acum spaţiul vechii fortificaţii: pictura cu peisaj, natura statică şi personajul.
Peisajele lui Sorin Ilfoveanu îşi iau esenţa din lungile perioade petrecute la Rădeşti, în Argeş, unde pictorul a creat un adevărat refugiu, un fort de creaţie, pentru sine şi pentru familia sa de artişti. Peisajele realizate la Rădeşti poartă amprenta unui ataşament emoţional personal faţă de loc, sentiment profund pe care îl nutresc mai ales cei din sânul unor comunităţi restrânse, precum cele din sate. Cu mult subţiat astăzi de diversitatea umană prezentă în oraşe, sentimentul de apartenenţă faţă de un anumit spaţiu ni se relevă rar, fantastic, şi devine special. Punte a întâlnirii cu acest sentiment particular, peisajul lui Ilfoveanu, cu limpezimea liniilor sale, invită la regăsirea unei stări afective umane, interioare, mai mult decât la contemplarea unui anume colţ de natură, care, de altfel, se generalizează.
Pânza de mari dimensiuni în a cărui compoziţie se aşează în mod neobişnuit natura statică, sub o mare impenetrabilă de culoare închisă, introduce un alt esenţial „fragment” din opera pictorului. Lipsită de prezenţa umană, lucrarea vibrează totuşi apropierea omului prin elementele care se văd: pasărea, singura vietate din scenă, îngrijită de om, ea la rândul său protectoare a îngrijitorului său, aşa cum apare de multe ori la Ilfoveanu, pânza lucrată cu broderie, de un alb imaculat, şi obiectele casnice din sfera bucătăriei, a preparării alimentelor şi a luării mesei, activitate care se află în centrul existenţei umane familiale, de apropiere.
Natura statică nu este altceva aici decât o continuarea firească a omului şi a vieţii acestuia, ce are loc în deplină libertate doar în spaţii personale ce primesc o preţioasă intimitate, cea de acasă.
Personajul este la Ilfoveanu printre cele mai însemnate preocupări, prezent în toate perioadele creative şi aflat la intersecţia tuturor subiectelor din pictură. Figurile expresive, inspirate de oameni apropiaţi, explorate în variate ipostaze, trimit tot la mediul din imediata vecinătate, în profunzime cercetat de artist. Inspectând şi mai îndeaproape cunoscutul, omul din jur, masa obişnuită, peisajul privit zi de zi, Ilfoveanu ne readuce în atenţie dispoziţii afective
umane, eterne, atemporale, legate intrinsec de locul familiar, de intimitatea omului, atât interioară cât şi exterioară, şi de comunitatea restrânsă în care se regăseşte cel mai mult confortul existenţei. În contrapunct cu picturile şi desenele prezente în expoziţie, sculptura singulară, ce îi aparţine lui Adrian Ilfoveanu, intitulată Înger căzut, subliniază ideea fiinţei umane legate intrinsec de materie, de spaţiul fizic din jurul său, de casă, de locul trudelor, viselor şi trăirilor sale. Rămânând tot în sfera personajului, chipul sculptat în piatră al Îngerului, alăturat corpului serpentin, trimit la nepieritoarea dualitate dinăuntrul omului: carnal-spiritual, divin-lumesc.
Fragmentele din creaţia artiştilor tată şi fiu, strânse în expoziţia din biserica fortificată din Alma Vii, pun în context istoria locului şi potenţează rostul său proaspăt regăsit. Deopotrivă subiect al unui peisaj îndrăgit, privit zi de zi de oamenii de aici, loc căruia omul i-a dat sensul, pe care îl păstrează chiar şi în absenţa umană, dar şi prag primitor pentru comunitate, biserica devine, an de an, şi spaţiu expoziţional, creând o cale de comunicare între artă, istorie şi
moştenirea lăsată de aceasta micii comunităţi din sat.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
